Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pierdut azi un proces penal, constituit în urma unui rechizitoriu confirmat de Lucian Papici, în calitatea sa de şef de secţie, şi realizat de procurorii Claudiu Dumitrescu şi Paul Petrovan. Claudiu Dumitrescu este acum şeful Secţiei a II-a din DNA.
Judecătorii au decis achitarea a două persoane, Burlan Dragoş şi Călburean Marius, care au fost trimise în judecată în decembrie 2009, fiind acuzate de infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene. Potrivit avocatului Viorel Spânu, urmărirea penală şi judecata au durat opt ani.
Interesant de precizat faptul că, în faza de recurs, procurorii DNA au cerut pentru cei doi o pedeapsă între 7 şi 12 ani de închisoare cu executare. În schimb, atât la judecata pe fond (Judecătoria Sectorului 3, magistrat Mihaela Stoian), cât şi la recurs (Curtea de Apel Bucureşti, magistraţii Nicolae Stanciu, Vasile Bejan, Daniel Panioglu), soluţia a fost de achitare.
Ce au reţinut procurorii în rechizitoriu
“In cursul lunii noiembrie 2003, S.C. C.C.C.F. Bucuresti S.A. a castigat prin licitatie un contract de lucrari in valoare de7.472.696,68 euro, finantat din fonduri PHARE, ce avea ca obiect implementarea proiectului intitulat a€žImbunatatirea sigurantei feroviare prin modernizarea centrului feroviar roman de testarea€ť, beneficiar fiind Autoritatea Feroviara Romana (AFER).
Proiectul viza furnizarea echipamentului pentru testarea vehiculelor de cale ferata in scopul certificarii admiterii lor in trafic, a echipamentului pentru testarea infrastructurii de cale ferata, in vederea certificarii conformitatii acesteia cu cerintele obligatorii pentru siguranta traficului, potrivit normelor Uniunii Europene, cat si modernizarea Centrului de testare feroviara de la Faurei.
In acest context, cu ocazia derularii procedurilor de adjudecare a contractului, inculpatul Burlan Dragos Eugen, in calitate de director general adjunct al S.C. C.C.C.F. Bucuresti S.A., a utilizat documente cu un caracter inexact si incomplet, in ceea ce priveste situatiile reale ale datoriilor catre bugetul de stat si al asigurarilor sociale, precum si a litigiilor in care era implicata firma pe care o reprezenta.
In scopul decontarii pe nedrept a sumei de 404.157,53 euro, inculpatul Burlan Dragos Eugen a prezentat Oficiului de Plati si Contractare PHARE (O.P.C.P.) mai multe documente cu continut inexact si incomplet (factura fiscala, Raportul final din noiembrie 2005, Certificatul de plata nr. 11 si anexele acestuia din decembrie 2005) atestand in mod fictiv executarea in proportie de 100% a lucrarilor de modernizare a Centrului de testare feroviara Faurei. O parte din aceste documente au fost intocmite in fals de inculpatul Calburean Marius.
De asemenea, pe parcursul derularii proiectului, Burlan Dragos Eugen a schimbat destinatia fondurilor PHARE in valoare de 1.120.904,50 euro, acordata cu titlu de a€žmobilizare de santiera€ť, utilizandu-le in alte scopuri decat cele pentru care au fost incasate (acoperirea unor credite comerciale, plata chirii, datorii catre furnizori etc.).
Oficiul de Plati si Contractare PHARE din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 5.709.791,67 euro, reprezentand contravaloarea contractului de lucrari incheiat cu Societatea de Constructii C.C.C.F. S.A. Bucuresti.
In vederea recuperarii pagubei, procurorii anticoruptie au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra a doua imobile apartinand partii responsabile civilmente S.C. C.C.C.F. Bucuresti S.A., evaluate la suma de 6.532.666 euro”, informa DNA într-un comunicat de presă, emis la data trimiterii în judecată.
Cum au făcut judecătorii munca procurorilor
Potrivit concluziilor scrise depuse la dosar de către apărare, rezultă că judecătorii au fost nevoiţi să facă o cercetare completă în acest dosar, întrucât urmărirea penală avea mari lacune: “Instanţa de fond a acceptat cererea de probe, acoperind omisiunile urmăririi penale când DNA nu s-a preocupat să stabilească responsabilităţile şi documentaţiile întocmite de acei funcţionari care conduceau Agenţia CCCF Făurei. Această Agenţie avea o structură proprie organizatorică, ceea ce însemna director, contabil şef, inginer de resort ş.a.m.d. Procurorul a cunoscut existenţa acestei agenţii dar nu a manifestat interes şi nu a cercetat activitatea acesteia, care funcţiona pe şantierul Centrului de testare Făurei.
Din declaraţiile date în instanţă de Damian Cornel, Paşcan Dănilă, Laurenţiu Hulubei şi Florin Cazacu rezultă următoarele:
Damian Cornel: „Eu am fost responsabilul, adică directorul de agenţie operativă ...Eu eram cel care coordonam activitatea de construcţii de la Făurei...”
Florin Cazacu: „Am lucrat la Făurei din februarie până în octombrie 2004, în calitate de director tehnic. Ca activităţi aveam: pregătirea necesarului de materiale şi transmiterea lui la centrală în vederea aprovizionării, urmărirea activităţii de calitate şi, mai exact, toate testările şi încercările conform normativelor, pregatirea documentaţiei primare pentru situaţiile de lucrări, mai exact măsurarea cantităţtilor executate cu consultantul şi întocmirea proceselor verbale de calitate pentru lucrări ascunse, ataşamentelor şi diverselor probleme organizatorice specifice”.
Hulubei Laurenţiu: „Eu întocmeam ataşamentele, listele de cantităţi cu lucrările executate şi le prezentam domnilor Călburean şi Coteţ în vederea verificării şi aprobării de către aceştia. O dată cantităţile confirmate, întocmeam certificatul de plată, revin şi arăt aplicaţia interimară de plată”.
Paşcan Dănilă: „Am întocmit certificatul de plată pentru lucrareea de bază... Certificatul pe care l-am întocmit eu era aplicaţia interimară de plată. Pentru a întocmi acest document am avut în vedere cantitatea sau mai bine zis documentele primare care se întocmesc pe şantier. Aceste documente primare vizau cantitatea de lucrări executată şi au fost întocmite de directorul de şantier”.
Instanţa de fond a ajuns la concluzia că nu i se poate imputa lui Burlan Dragoş deturnarea avansului intrat în conturile societăţii SC CCCF Bucureşti SA, sumă care era destinată mobilizării de şantier”.
Citește pe Antena3.ro
