Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
18 echipe din Slovacia, Ungaria şi România s-au întrecut sâmbătă, la Bálványos (în traducere, Cetatea păgână), în prepararea unor bucate tradiţionale specifice zonelor din care provin. Evenimentul a avut loc în cadrul festivalului gastronomic "Pomana Porcului", organizat pentru a cincea oară la Bálványos, comuna Turia.
Organizatorul festivalului, primarul Daragus Attila, ne-a declarat: "Pe lângă echipele străine, în acest an s-au întrecut în ale artei culinare reprezentanţi ai judeţelor Covasna, Botoşani, Harghita, Mureş, Vrancea, Cluj, Bihor sau Sălaj, toate echipele fiind foarte bine pregătite. Au fost sacrificaţi porci, fiecare în jur de 100 de kilograme, iar pentru a nu încălca normele europene, porcii au fost sacrificaţi prin curentare". Sub privirea atentă a juriului, dar şi a mascotei festivalului - un purcel care tronează pe un butoi de vin de soi -, echipele participante la concurs şi-au pregătit bucatele, după care şi-au prezentat produsele juriului, format din reprezentanţi ai Asociaţiei Bucătarilor şi Cofetarilor, ai revistelor de specialitate, profesionişti în gastronomie şi ziarişti. Premiile au constat în cupe şi medalii de aur, argint şi bronz. Conform spuselor lui Daragus Attila, fiecare echipă ar fi meritat să câştige, totuşi, cu mare dificultate, juriul a realizat o departajare. Seara s-a încheiat cu o masă festivă, o adevărată "pomană a porcului", cu inevitabilul foc de tabără şi artificii.
Trebuie spus că judeţul Cluj a fost reprezentat de Alexandru Dulău, medaliat cu argint la Campionatul mondial de la Montreal (Canada) din 1986 şi multiplu campion naţional de kaiac.
Evenimentul a luat sfârşit duminică cu o excursie la singurul lac vulcanic din Europa, Lacul Sfânta Ana, situat la 950 m altitudine, pe Masivul Ciomatu Mare, din Munţii Harghitei.
LEGENDA BÁLVÁNYOSULUI
De numele Băilor Bálványos şi al munţilor înconjurători se leagă multe legende. Deasupra staţiunii, pe vârful muntelui, stă de veghe ruina cetăţii Bálványos, construită de peste 1.000 de ani, ridicată din pietre uriaşe. De-a lungul istoriei, cetatea a rezistat la mai multe atacuri ale hoardelor tătarilor şi a rămas singura pe care nu au reuşit să o cucerească. Numele cetăţii provine din perioada în care locuitorii acestor zone, fiind idolatrii, au fost forţaţi să se creştineze (n.r.: bálvány idol). De aici şi numele de Cetatea păgânilor. Se spune că stăpânii cetăţii continuau să se închine idolilor şi că primul rege al Ungariei, Ştefan cel Sfânt, a purtat în van război cu ei. Conform legendei, timp de câţiva ani, coroana Ungariei a fost păstrată în această cetate, iar stăpânului, numit Apor, nu-i păsa de faptul că a fost blestemat pentru acest gest chiar de Papa de la Roma. Cetatea a fost locuită până în anul 1603, când ultimul descendent al familiei Apor a murit, iar soţia lui s-a mutat în satul apropiat, Turia. Se spune că şi în prezent cei care se încumetă să urce şi să-şi petreacă noaptea printre ruinele cetăţii au parte de trăiri senzaţionale: pot auzi galopul şi nechezatul cailor, râsete de femei, zgomot de armă sau zăngănit de lanţuri...
"Vraja" de care dispune această regiune se poate explica doar cu activitatea postvulcanică a scoarţei terestre. Pe Muntele Puturosul, pe alocuri, gazul iese din pământ, are un miros aparte şi ucide uneori vietăţile din apropiere. Aici se află şi Peştera Puturosul, intrarea căreia parcă atrage vizitatorul. Din cauza gazelor ucigaşe, intrarea este blocată cu gratii. Bătrânii spun că acest loc a fost "martor" la multe sinucideri, mai ales în timpul ocupaţiei austriece, când sărăcia a fost aproape insuportabilă. În acea vreme a apărut obiceiul ca, atunci când într-o familie se năştea un copil, bunicii acestuia îşi luau rămas bun de la familie şi mână-n mână parcurgeau ultimul lor drum spre Peştera Puturosul, unde, sub efectul gazelor sulfuroase, îşi curmau propriile vieţi. A doua zi, tinerii veneau şi luau trupurile celor decedaţi, îngropându-i în apropierea peşterii. Localnicii spun că în preajma peşterii se află un cimitir vechi, peste care a crescut o pădure deasă de stejar.
Pe versantul celălalt al muntelui se află un loc sălbatic, potrivit pentru filme de horror, numit "Cimitirul de păsări". Şi aici, gazele sulfuroase "criminale" apar în mod neaşteptat, când chiar şi zburătoarele îi devin victime. În apropiere se află singurul lac vulcanic din Europa, Lacul Sfânta Ana, şi Tinovul Mohoş.
Citește pe Antena3.ro
