Festivalul lu’ peste

Duminica de Florii trebuia sa fie ultima zi a Festivalului de Peste organizat de Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa". Multimea de copii veniti de manuta cu parintii pentru a se zgai la acvarii i-a incurajat pe organizatori sa tina festivalul in viata inca o saptamana.

Duminica la prinz, copiii se calcau in picioare in fata acvariilor dintr-una din incaperile destinate festivalului. „Pestele Paradis" si cel numit „Oscar", „Papagalul" sau „Rechinul de argint" le aprindeau privirile. Indaratul altor pereti de sticla, pestisorii cit o unghie, grupati in perdelute aurii, albastrii sau rosietice o zbugheau la stanga si la dreapta inchisorii lor manati de spaima fiecarui deget de copil care impungea geamul. Pirania cei de temut starneau chicoteli in randul puilor de om strajuiti de parintii cu sfaturi la indemana. „Ei sunt carnivori, dar puterea lor o da numarul", isi lamurea feciorul unul dintre tatii trasi de mana prin cotloanele muzeului. Cele aproape 20 de recipiente in care se reconstituisera peisaje acvatice n-au astamparat foamea de nou, de spectacol a micutilor vizitatori. „De ce sunt atat de putini pesti?", se bosumfla o copila flancata de parinti. Cu trecerea minutelor, parterul se umplea de-o tanara rumoare. Joc in acvarii, viata in restul incaperii. La ora 12:00, in hol au fost instalate doua mese acoperite cu panza alba - un bufet, cu plata, pentru iubitorii de peste sau pentru cei care primeau doar dezlegarea de la meniul de post: sprot, salau, hamsii sau icre.

Colinde pescaresti in prima auditie

Am urcat scarile. La etaj, alti pesti si liniste. Pesti care aveau de spus ceva si dincolo de borcanul de formol, mormantul lor. Scheletul unei balene cat o locomotiva atarna din tavan, tocmai parca pentru a-i lasa pe trecatori cu gaturile rasucite. Cativa metri mai incolo am descoperit zona destinata ramasitelor etnografice asociate cu pescuitul, colinde pescaresti, minciuni imbracate in haine de poveste, proverbe, fotografii vechi cu tarani sprijinind navoade pe maluri de balta. Muzeul pastreaza, in general, forma pe care i-a dat-o Grigore Antipa cu aproape un secol in urma, pe vremea cand institutia era unica in Vechiul Regat. Dioramele lui Antipa - acesta fiind primul naturalist care a folosit in 1906 tehnica de redare a unor coltisoare de natura - au fost sursa de inspiratie pentru o echipa de americani care s-a deplasat in Romania pentru a invata metoda si a o aplica la Muzeul de Stiintele Naturii din New York.

Printre exponate, mult mai putine decat ne-am fi asteptat, am zarit sturioni prinsi chiar de Grigore Antipa. Responsabila de imagine a muzeului, Alexandra Zbughea, a incercat sa ne inlature usoara dezamagire: „Avem chiar si sturioni de 1,60 metri, prinsi de Antipa, dar, pentru ca o parte a muzeului se afla in reconstructie, ne-a fost imposibil sa-i mutam". Parte dintre sculele pescaresti erau chiar cele folosite de marele naturalist. Pe un perete intreg, cartoane cu specii de pestii si ilustratii bicolore facute de colaboratorul naturalistului, Pamfil Polonic. Copiii treceau repede cu privirea peste desene. S-au oprit incintati abia in fata unui cort in care au zarit un pescar din plastic. Slab, inalt si descult.Vesta si pantalonii kaki, unditele si juvelnicul, toate ca un magnet atrag manutele catorva prescolari. Izbucnesc si reprosuri… „Nu pune mana. Ti-am zis ca venim la muzeu si aici nu ai voie sa atingi lucrurile", il dojeneste o domnisoara educatoare pe unul dintre baietei.

Intr-un alt colt gasim recostituita o masa pescareasca, mamaliga uscata si oasele de peste descarnate amintind de ospetele lipovenilor. Alaturi, un casetofon, iar linga el, un petic de hartie anunta cum ca am putea, la o adica, sa ascultam in premiera 6 colinde pescaresti culese de specialistii Institutului de Etnografie si Folclor „Constantin Brailoiu".

Copiii nu se dau dusi din muzeu. Parintii ii momesc cu vreun suvenir de la ghereta: tancii capituleaza bucurosi in fata mastilor de broscoi sau a unui dinozaur de plastic.
DORU COBUZ

Sturionii, in pericol

Alexandru Iftime, specialist in pesti, amfibieni si reptile, a prezentat in cadrul festivalului conferinta cu tema „Pestii nostri in pericol!", prilej pentru a atrage atentia publicului asupra factorilor care decimeaza populatia acvatica a Romaniei. Nisetrul, cega, morunul, pastruga, tiganusul, viza, sipul au fost cateva dintre speciile nominalizate de catre Iftime ca fiind amenintate de poluare si braconaj. El arata ca Romania risca sa ramana fara sturioni, dupa ce zeci de ani a fost un important exportator de icre negre.