"Fiare furăm, fără poduri vă lăsăm"

În ultimul timp, buletinele de presă ale poliţiei şi, prin urmare, buletinele de ştiri sunt invadate de furturile de fier vechi. Deşi "fierul" care se fură nu e neapărat... fier şi nici tocmai vechi. De multe ori, obiectul sustras face parte dintr-o infrastructură sau structură în uz. Că e cale ferată, pod, şosea, conductă, cablu electric, casă, pentru hoţi nu contează, atât timp cât me­talul care-i intră în componenţă se poate valorifica.

Capacele de canalizare, cablurile electrice, şina de cale ferată (plus com­ponentele aferente), conductele de irigaţii, pompele ocupă poziţiile de vârf în topul furturilor de fier, însă nici parazăpezile, indicatoarele ru­tiere sau chiar podurile nu-s oco­lite. Pe lângă acestea, furturile grinzilor de susţinere ale caselor sunt mizilicuri. Nici cimitirele n-au scăpat de urgia "magneţilor". Că-s garduri împrej­mui­toare sau ornamente de pe monu­mente funerare, se fură.

La începutul lunii februarie, un bărbat a furat 15 panouri parazăpezi din apropierea căii ferate din Domneşti, Vrancea. Altul a fost prins, în comuna Ileana din Călăraşi după ce-a tăiat tot 15 parazăpezi furate de pe marginea drumului naţional. Doi inşi din Valul lui Traian (Constanţa) au furat 82 de panouri parazăpadă de pe marginea DN 3 la ieşirea din Murfatlar, spre sfârşitul aceleiaşi luni. Toţi sunt cercetaţi pentru furt calificat, în stare de libertate. Tot în luna februarie a acestui an, doi bistriţeni au fost prinşi de poliţişti după ce-au furat 10 indicatoare rutiere de pe un drum judeţean.

Podurile atrag şi ele atenţia ho­ţi­lor, iar mărimea sau utilitatea lor nu reprezintă un impediment. În data de 11 februarie a.c., o echipă de po­li­­ţişti şi jandarmi constănţeni a prins trei inşi care încărcau în camioane un pod rutier, pe care-l dezmembra­se­ră în două zile, de pe drumul dintre Nicolae Bălcescu şi Cuza Vodă (Constanţa). Un incident similar s-a întâmplat şi în Târnova (Caraş-Se­ve­rin), unde, în noiembrie 2010, doi tineri de 18 ani au încercat să fure un pod metalic pe care sătenii treceau spre câmp. Mai dibaci şi mai hotărâţi, doi ieşeni au şi reuşit să fure un pod de cale ferată. Podul, care aparţinea Regionalei CFR Iaşi, se afla în conservare.

Şi cablurile electrice reprezintă o atracţie. Pentru "magneţi". Cuprul din componenţa lor este foarte va­loros, pentru că se vinde la punctele de colectare cu preţuri între 15 şi 20 de lei pe kilogram. Iar cablurile se fură de pe orice fel de tarla, prejudiciind CFR-ul, regiile autonome de apă şi pe cele de transport energie electrică. În decembrie 2010, în urma furtului a 1.200 de metri de cablu de alimentare cu energie, sursa Biruinţa (ce alimentează localităţile cons­tăn­ţene Biruinţa, Topraisar, Tuzla şi Eforie Sud) a rămas timp de două zile fără energie. "Din fericire, avem rezervoare foarte mari de apă la intrarea în localităţi care fac faţă între 24 şi 36 de ore", ne-a explicat Irina Oprea, purtător de cuvânt al Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA) Constanţa. "Tot în luna decembrie a fost furat transformatorul de la puţurile 14 şi 15 din Costineşti, puţuri care sunt utilizate pe timpul sezonului estival, perioadă în care numărul abonaţilor RAJA Constanţa aproape că se triplează. Iar în luna ianuarie a.c. s-a furat cablul electric de alimen­tare a sursei Adamclisi P1, pe o distanţă de 30 de metri. Timp de aproape două luni, localitatea Adamclisi a fost alimentată cu apă din sursa Adamclisi P2, ce funcţionează cu pompe vechi, energofage, ceea ce a dus la creşterea consumului de energie".

O altă ţintă predilectă a hoţilor este cablul de telefonie. Se fură de pes­te tot, că eşti în oraş sau la ţară, în bu­ricul târgului sau în câmp. Pe 23 fe­brurie a.c., IPJ Dâmboviţa anunţa că a prins zece inşi suspecţi că au în­făp­tuit şase infracţiuni de furt de cablu pe raza unei singure comune: Mă­tă­saru. Pentru şase din aceştia s-a propus ares­tarea preventivă, însă jude­că­torii i-au lăsat în libertate, cu ob­li­garea de a nu părăsi ţara o perioadă de 30 de zile. Furtul de cablu telefo­nic reprezintă un pericol, deoarece îm­­piedică abonaţii să apeleze, la ne­voie, serviciul de urgenţă 112. În plus, atunci când cablul e furat, nici com­pa­niile nu se grăbesc să-l înlocuiască, abo­naţii rămânând săptămâni în­tregi fără telefon. "De la jumătatea lunii februarie, când s-au furat 200 de metri de cablu de telefonie ce deservea Cen­trul Zonal Sud din Cobadin, ser­vi­ciul nu mai poate funcţiona în acea locaţie, deoarece situaţia nu s-a remediat", declară reprezentantul RAJA. Iar abonaţii sunt puşi pe drumuri până la Constanţa pentru plata facturilor. 

Furtul capacelor de canalizare nu se cuantifică doar în prejudiciu material, ci reprezintă un real pericol, în spe­cial pentru copii şi bătrâni. În Constanţa, în ultimele şase luni au fost furate  aproximativ 1.000 de ca­pa­ce de cămine de apă, canalizare şi de vane carosabile sau necarosabile, ra­mele metalice aferente căminelor şi grătare pluviale, după cum ne-au explicat cei de la RAJA. Numărul este aproximativ, deoarece creşte la câ­te­va zile, numai în noaptea dintre 3 şi 4 aprilie a.c. fiind furate 11 capace în Constanţa. "Cea mai gravă proble­mă este reprezentată de pericolele ca­re pot apărea din cauza lipsei ca­pa­ce­lor de canalizare şi apă poziţionate atât pe carosabil, cât şi pe trotuar sau spaţii verzi. Lipsa acestor capace poate duce la producerea unor evenimente cu consecinţe extrem de grave, in­clusiv pierderi de vieţi omeneşti", sus­ţine Irina Oprea. Din totalul c­a­pa­celor furate, poliţiştii au recuperat doar 17, care au putut fi refolosite. Însă nu doar Constanţa se confruntă cu această problemă. Hoţii fură ca­pa­ce în toată ţara. În Cluj, de exemplu, s-au furat, în prima lună a acestui an, 94 de capace, din care 25 într-o singu­ră noapte. 

"Fapta nu prezintă pericol social"
OUG 16/2001 reglementează modalitatea de colectare a deşeurilor, inclusiv a celor metalice, şi prevede că agen­­ţii economici care colectează deşeuri de la persoane fizice sunt obligaţi să elibereze o adeverinţă de primire în care să consemneze datele de identificare ale persoanei, deşeul reciclabil predat şi definirea acestuia (ex: şina, capac canalizare, cablu etc...), cantitatea, va­loarea şi provenienţa deşeului, declarată de deţinător. Dacă încalcă această dispoziţie, agentul economic – în speţă centrul de colectare – este sancţionat cu amendă de la 2.500 de lei la 5.000 de lei şi confiscarea contrava­lorii deşeurilor industriale reciclabile. "Persoana fizică poate să ducă la un centru de colectare ce fier vechi are în gospodărie. Dar e puţin probabil să aibă în gospo­dă­rie cablu de forţă sau capace de canalizare. Dacă noi găsim într-un centru materiale care este evident că au fost furate şi centrul nu are adeverinţele completate cu datele celui care le-a adus, putem da amendă, le putem face dosar pe furt (complice sau tăinuitor) sau putem să închidem centrul", spune comisarul-şef Vasile Viorel de la Secţia Regională de Poliţie Transporturi Constanţa. Deşi se fură fierul ca şi codrul, de multe ori fiind astfel pusă în pericol viaţa oamenilor, nu există statistici la nivel de poliţie sau parchet privind dosarele de furt. Sunt încadrate generic pe furt sau furt calificat, fiind împrăştiate pe la toate secţiile de poliţie din judeţ. "Avem statistici separate pe furturi de auto, din auto, din locuinţe,... dar pe cele de fier nu. Sunt prinse la furturi (unde intră găini, biciclete, combustibil şi restul). Avem o procedură de lucru internă prin care se ţin astfel de statistici", susţine Gelu Manolescu, purtător de cuvânt al IPJ Constanţa. Neoficial însă, poliţiştii poves­tesc cum se soluţionează aceste dosare. Ori propun ei din start scoaterea de sub urmărire penală a autorilor, ori vin cu propunerea de începere a urmăririi penale, la care de cele mai multe ori se dispune scoaterea de sub urmărire penală conform articolului 18, indice 1 din Codul Penal – "faptă care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni" – care prevede doar o sancţiune ad­mi­nistrativă. Motivaţia, se spune tot neoficial, "doar n-au furat podul de la Cernavodă!". E adevărat, cu podul de la Cernavodă e mai greu, deşi, la cât sunt hoţii de inventivi, n-ar fi exclus ca, la un moment dat, din podul de la Cernavodă să nu mai rămână nici Dorobanţul.
Cum acţionează art. 18 indice 1 din Cod Penal? Mustafa Suat (32 de ani) din Valul lui Traian a fost prins de jandarmi pe 3 ianuarie 2010 în timp ce încerca să sustragă, împreună cu un prieten, înarmat cu un generator de curent electric şi un flex, componente de la sistemele de tracţiune şi de frânare ale vagoanelor aflate în uz, garate în Triajul CFR Valul lui Traian. Dosarul a fost înain­tat Parchetului Judecătoriei Constanţa, care l-a dat, după uzanţă, Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa, pentru instrumentare. Pe 27 aprilie 2010, poliţiştii au trimis dosarul Parchetului, cu propunere de trimitere în judecată. Nu s-a întâmplat nimic, iar pe 21 februarie 2011, acelaşi Mustafa Suat era prins la furat – 82 de bucăţi de parazăpezi de pe DN 3, lângă Murfatlar. Infracţiune pentru care este, din nou, cercetat în stare de libertate.

În numărul următor: Povestea hoţilor şi unde ajunge fierul furat