Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În relaţia cu Franţa, dominanta ultimilor ani a fost problema romilor. De la Sarkozy citire şi până acum, tabloul era pictat în media franceză de tuşele groase ale cerşetorilor, spărgătorilor, hoţilor de cablu – romi din România, care erau vinovaţi de toate relele şi necazurile Republicii Franceze. Voluptatea perversă a televiziunilor de a simplifica subiectele şi umorul îndoielnic al unor vedete lansatoare de bancuri xenofobe au alimentat şi discursul politicienilor de la Paris care, puşi în situaţia să deschidă “dosarul româno-francez”, se opreau la prefaţă.
Dincolo de romi nu mai exista parcă nimic. Vizita de anul trecut a premierului francez la Bucureşti, dublată de dialogul lui Victor Ponta la Paris cu preşedintele Hollande, au stat la baza unor relaţii de substanţă, mai cuprinzătoare, în care să precumpănească proiectele ce pot susţine parteneriatul strategic franco-român. Infrastructura, industria de apărare, proiectele industriale de anvergură, serviciile financiar bancare şi schimburile din educaţie şi ştiinţă pot acum echilibra acţiunea politică a liderilor eliberaţi de subiectul unic şi simplificator al invaziei romilor în Hexagon.
Forumul de afaceri Franţa – Europa de Sud-Est, organizat la Bucureşti, a reunit marile companii care dezvoltă afaceri de succes în România şi contribuie decisiv la trendul pozitiv al economiei româneşti. Evident, folosul este reciproc. Pentru a da doar exemple – Dacia-Renault şi Lafarge – care îşi îmbunătăţesc rezultatele globale din dinamismul producţiei din România. Discuţiile cu oamenii de afaceri francezi nu ocolesc nici punctele sensibile ale mediului de afaceri “catastroza” care vrea să contamineze dinspre unii politicieni şi “făcători de bine” locali proiecte importante de infrastructură. Chiar în zilele forumului, preşedintele Băsescu aruncă o “bombă”: retragerea Renault de la Mioveni, în lipsa autostrăzii Piteşti – Sibiu. De ce deschide Traian Băsescu un nou front de luptă cu Guvernul Ponta, chiar pe teritoriul “minat” al autostrăzilor? Se ştie că fostul multiplu ministru al Transporturilor a fost duşmanul declarat al autostrăzilor deşi “caşcavalul” din proiectele respective s-a dovedit de “aur” pentru câteva companii prietene care au mimat construcţia cu linguriţa a autostrăzilor.
Proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov este “ţinta” lui Traian Băsescu, şi nu întâmplător. Lucrarea a fost adjudecată de un consorţiu în care francezii de la Vinci impun o abordare neconvenabilă pentru “vechii artişti” care au făcut balet pe piaţa românească, ţinând-o captivă în preţuri de necontrolat şi comisioane de nedovedit. Fără complicitatea de la Cotroceni şi a miniştrilor din camarila lui Băsescu era posibilă contorsionarea acestui domeniu? Intrarea unui jucător puternic, lider mondial în construcţii, poate aduce lucrările de infrastructură la preţuri reale, “scuturate” de comisioanele locului, împământenite de companii devenite balcanice în fapte şi occidentale doar în principiile afişate.
A contrapune Piteşti – Sibiu cu autostrada Comarnic – Braşov, fără argumente tehnice şi de oportunitate ci prin diversiuni emoţionale, arată de fapt cât de speriaţi sunt păpuşarii marilor manevre care s-au desfăşurat în ultimele decenii pe “teatrul” infrastructurii. Să nu fim naivi să credem că vocalizele contrare proiectului care traversează Carpaţii pe Valea Prahovei sunt doar autohtone. Interese mari concurenţiale vin şi din alte capitale, care nu privesc cu ochi sinceri zâmbitori o întărire a relaţiei Franţa – România.
În forumul economic s-a vorbit mult despre perspective, despre rolul esenţial al finanţărilor. Autostrada spre Braşov este şi aici imbatabilă: nu apelează la bugetul următorilor ani, lăsând opţiunea modernizării căii rutiere pe valea Oltului la îndemâna politicienilor care stabilesc priorităţile investiţionale ale statului. Traian Băsescu interpretează cântecul de lebădă al mandatului vrând să mai demoleze o autostradă pe o partitură scrisă de alţii, onorariul fiind deja încasat. Aceste remarci nu s-au făcut de la tribuna forumului. Ele circulă însă pe culoarele atât de colorate ale politicii franceze, nu foarte diferite de cele de la Bucureşti.
Citește pe Antena3.ro
