Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un raport mai vechi al Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupţie, din luna mai 1994, conţine informaţii extrem de interesante despre fratele preşedintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, scrie lumea Justiţiei. În capitolul "Flota maritimă comercială românească", subcapitolul "Reparaţii şi retehnologizări efectuate la navele flotei maritime", nava Crişana comandată de Mircea Băsescu este dată ca exemplu negativ atunci când se vorbeşte despre asocierile în scopul modernizării flotei, încheiate cu firme străine în condiţii vădit dezavantajoase pentru companiile maritime româneşti.
Aflăm astfel din acest Raport că reparaţia Crişanei, desfăşurată pe un şantier din Japonia, a costat de două ori mai mult decât prevedea contractul, iar lucrările au fost efectuate atât de prost, încât a fost necesară o nouă reparaţie, la Constanţa: "Este cunoscut cazul navei Crişana, comandant Mircea Băsescu, reparată pe un şantier din Yokohama la preţul de 7,2 milioane dolari SUA, cu toate că în contratul încheiat după negocieri de 8-9 luni se prevedea un cost în sumă de 3,5 milioane de dolari SUA... La 6 luni după repararea navei Crişana, membrii noului echipaj care a preluat nava au reclamat calitatea necorespunzătoare a lucrărilor şi chiar neefectuarea unor operaţii cuprinse în deviz, precum şi defecţiuni în funcţionarea normală a instalaţiilor, ceea ce a necesitat introducerea navei din nou în reparaţie pe şantierele româneşti".
Mai mult, Crişana a luat foc în Portul Constanţa în momentul în care Corpul de control al premierului Nicolae Văcăroiu verifica acele reparaţii făcute de mântuială: "În noiembrie 1993, în timp ce Corpul de control al prim-ministrului verifica situaţia acestor reparaţii, nava Crişana a luat foc în Portul Constanţa". Incidentul aminteşte de un episod mult mai cunoscut, petrecut cu 12 ani mai devreme în Portul Rouen, în care nava Argeş, comandată de Traian Băsescu, a fost incendiată înainte ca autorităţile franceze să urce la bord pentru a face verificări.
De altfel, numele Traian Băsescu nu lipseşte din capitolul "Flota maritimă comercială românească" al Raportului Comisiei parlamentare, semnat de deputaţii Ioan A. Muresan, Iulian Nistor, Emil Cojocaru, Ilie Gatan, Ioan Mureşan, Nestor Călin, Dorel Coc şi Ioan Ghise, alături de senatorii Mircea Mancia, Gheorghe Rizescu, Gabor Kozsokar şi Mihail Lădaru. În document, din care prezentăm in continuare câteva pasaje, mai apar vestitul Călin Marinescu, alias "Shogunul", Constantin Bosânceanu, precum şi alte persoane ale căror destine sunt strâns legate de flota maritimă românească. "În perioada 1990-1993, s-au reparat ori sunt în curs de reparaţie 255 nave (5.351.491 tdw), dintre care 203 nave pe cele 7 santiere romanesti şi 52 nave în străinătate. (…) Este fără îndoială un efort financiar foarte mare, care a determinat reducerea veniturilor companiilor. Cheltuielile mari se datorează şi costului exagerat al reparaţiilor pe şantiere străine. (…) Este cunoscut cazul navei Crişana, comandant Mircea Băsescu, reparată pe un şantier din Yokohama la preţul de 7,2 milioane dolari SUA, cu toate că în contractul încheiat după negocieri de 8-9 luni se prevedea un cost în sumă de 3,5 milioane de dolari SUA. (…) Se menţionează că, la 6 luni după repararea navei Crişana, membrii noului echipaj care a preluat nava au reclamat calitatea necorespunzătoare a lucrărilor şi chiar neefectuarea unor operaţii cuprinse în deviz, precum şi defecţiuni în funcţionarea normală a instalaţiilor, ceea ce a necesitat introducerea navei din nou în reparaţie pe şantierele româneşti. Î noiembrie 1993, în timp ce Corpul de control al prim-ministrului verifica situaţia acestor reparaţii, nava Crişana a luat foc în Portul Constanţa. Corpul de control a sesizat Parchetul. (...)”, se arată în raportul comisiei parlamentare.
Asocieri păguboase, propuse de Traian Băsescu
Acelaşi document se referă şi la constituirea unor societăţi mixte cu străinii, fiind considerată “dezavantajoasă prin pierderi serioase pentru companiile româneşti, rezultate din contractele încheiate. Acest lucru se datoreşte modului abuziv şi fraudulos în care au fost negociate condiţiile de asociere, lipsei de garanţie şi relei-credinţe a unora dintre parteneri”. “C.N.M. PETROMIN S.A. Constanţa, cu aprobarea fostului prim-ministru Petre Roman, la propunerea fostului ministru al Transporturilor Traian Băsescu şi a directorului general al C.N.M. PETROMIN S.A., Călin Marinescu, la data de 12 martie 1991, a încheiat cu firma ERMIS MARITIME CORPORATION, înregistrată în Monrovia – Liberia, cu sediul de operare în Pireu – Grecia, un contract pentru înfiinţarea societăţii mixte MINERVA SHIPPING COMPANY pe 15 ani, cu sediul oficial în La Valleta – Malta, cu un capital de 182 milioane dolari SUA, în cote de câte 50% având ca scop exploatarea în comun a următoarelor 7 nave petroliere şi mineraliere (...) Aceste nave se aflau în diferite stadii de reparaţii în portul grecesc Pireu. (…) Anterior încheierii acestui contract, Călin Marinescu, fostul director al C.N.M. PETROMIN, a înaintat la Ministerul Transporturilor un memoriu de fundamentare privind necesitatea acestei societăţi mixte care “ar putea aduce companiei româneşti avantaje printre care un beneficiu anual de 16,2 milioane dolari SUA”. Pe lângă contractul de joint venture, s-a încheiat şi un contract de management pentru care S.C. PETROMIN S.A. şi S.C. MINERVA au suportat o altă cheltuială. Prin contractul de management s-a prevăzut să se plătească firmei ERMIS o taxă de management de 500 de dolari SUA/ zi şi navă. “Societatea MINERVA s-a constituit cu încălcarea normelor legale în vigoare privind societăţile mixte cu capital român în străinătate. Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, a înaintat memoriul de fundamentare la Guvern pentru un proiect de hotărâre însoţit de o expunere de motive semnată de el şi de următorii miniştri: Fota Constantin – ministrul Comerţului; Florian Bercea – ministrul Economiei şi Finanţelor şi Mişu Negriţoiu – preşedintele A.R.D. Victor Babiuc, ministrul Justiţiei, nu a semnat expunerea de motive... Petre Roman, în calitate de prim-ministru, şi-a însuşit acest punct de vedere şi a aprobat documentaţia înaintată de ministrul Transporturilor(...)”, se mai arată în raportul comisiei parlamentare de anchetă.
