Frescă romană descoperită la Sarmizegetusa romană. Săpăturile nu pot continua, pentru că Ministerul Culturii a blocat fondurile alocate

O fresca romana dintr-o fosta locuinta de demnitar roman a fost descoperita la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipa de voluntari straini si studenti, coordonata de arheologi, dar sapaturile urmeaza sa fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind in prezent resurse proprii.

La Ulpia Traiana Sarmizegetusa (sitata la 40 de km de Sarmizegestusa Regia, actualmente Gradistea Muscelului, judetul Hunedoara), o echipa de arheologi romani isi desfasoara cercetarile cu ajutorul studentilor voluntari din Statele Unite, Anglia, Franta si Romania, transmite corespondentul MEDIAFAX.

'Am facut mai multe descoperiri importante, printre care una unica, la Sarmizegetusa: o fresca pastrata. De fapt, sunt peretii unei camere din locuinta unui demnitar roman care a trait in secolul al II-lea, acoperiti de fresca, si ea a fost acoperita de o alta tencuiala si asa s-a conservat. In mod sigur e locuinta unui demnitar deoarece avea aductiune la apa, nu oricine in vremurile acelea isi permitea acest lux', a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

Potrivit acestuia, locuinta se afla sub Templul lui Jupiter si al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa.

'Importanta descoperirilor de la Sarmizegetusa este ca, in ciuda distrugerilor facute nu atat de natura, cat de mana omului, am reusit sa gasim aceasta fresca, prima in acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute povesti legate de asemenea fresce. Cand am venit sa sap aici prima data, acum vreo 30 de ani, batranii locului imi povesteau ca in tineretea lor au vazut pereti cu zugraveala cu ingeri si flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins ca mai exista locuinte bine conservate, in care se mai pot face asemenea descoperiri', a declarat dr. Ioan Piso.

'Avem noroc cu studentii de la arheologie romani, dar si cu voluntari veniti din toate colturile lumii. Ei isi platesc singuri hrana si nu stim cat timp ne putem baza pe ei. Unii vin, altii pleaca. Cat rezista si cat au bani sa stea in zona. Ministerul Culturii ne-a alocat anul acesta 50.000 de lei. Contam pe ei, contau si oamenii din sat pe ei. 30 - 40 de lucratori am fi avut pe zi dintre localnici, insa fondurile au fost blocate fiindca sunt probleme legate de norme de aplicare, de semnatura ministrului, de nu stiu ce. Cum am spus, studentii se autofinanteaza. Cand nu vom mai avea bani, vom pleca cu totii. Astfel se fac cercetarile in Romania', a spus el.