Furt de maşini: hoţi vechi la tehnici noi!

Ca la noi, la nimeni! În timp ce în România, în lipsă de alte preocupări, se fac proiecte pentru a “îndulci” Codul Rutier - deşi este cunoscut faptul că s-au ridicat cimitire pe şoselele ţării - faptul că ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care reglementează înmatricularea vehiculelor furate, nu pare să deranjeze pe nimeni. Motiv suficient pentru ca hoţii de autoturisme să speculeze această lacună legislativă în favoarea lor şi în defavoarea cetăţeanului păgubit. Dacă vorbim de Bucureşti, marfă există, chiar şi pentru urmaşii urmaşilor hoţilor, căci maşini sunt din belşug. Mai exact, peste un milion de autoturisme. În 2010, la nivelul întregii ţări au fost sesizate 4457 de furturi auto, dintre care 2100 recuperate. Tot anul trecut, în Capitală, cea mai vânată maşină de către hoţi a fost bătrâna Dacie, vreo 600 de bucăţi furate, cele mai multe ajungând la centrele de fier vechi.

Sunt foarte abili şi, pe vremurile astea de restrişte, debordează de inspiraţie, inventivitate şi rapiditate. Cu alte cuvinte,”marfă” să fie, că putere de furat există cu carul! Au între 25-30 de ani şi, culmea, deşi “adoră” mărcile de maşini străine, au rămas fideli Daciei noastre autohtone. Evident, au motivele lor! Termină treaba în mai puţin de zece minute şi pe principiul “veni, vidi, vici”, o dată ce le-a picat cu tronc vreun autoturism, al lor este! Potrivit statisticii puse la dispoziţie de Poliţia Română, în anul 2009 au fost sesizate 4839 de furturi de autoturisme, în timp ce în 2010 s-au înregistrat 4457 (-7,98%), dintre care 2100 au fost recuperate. Surse neoficiale au declarat însă că în Bucureşti se fură patru maşini pe zi, în comparaţie cu alte capitale europene unde rata maşinilor furate este mult mai mare. Berlin - 20 de maşini furate/zi; Varşovia - 8, Budapesta-12. Lipsa locurilor de parcare păzite, nesupravegherea video a acestora, lipsa unui sistem de monitorizare video care să recunoască în trafic numerele de înmatriculare furate aplicate pe autoturisme şi nu în ultimul rând neglijenţa cetăţenilor, sunt câteva dintre acele cauze care duc la dispariţia autoturismului.

Dincolo de aceste aspecte, legea permisivă din ţara noastră, de fapt, singura din UE care permite înmatricularea autoturismelor furate, este principalul atu al hoţilor de pe plaiurile noastre. “Nu ştiu dacă există o vină a cuiva, ci există mai multe cauze care generează infracţiuni şi sunt de mai multe facturi, chiar şi de factură legislativă. Spre exemplu Ordonanţa de Urgenţă 195/2002 care reglementează înmatricularea vehiculelor în România, printre altele, reglementeză şi un caz de excepţie, printre care autoturismele furate pot fi înmatriculate. Suntem, practic, singura ţară din UE care avem reglementat drept caz de excepţie această situaţie. Or, nu este normal, iar acest lucru este cunoscut chiar şi de către infractori, vă daţi seama. ”, ne-a declarat Marian Iorga, şeful de la Furturi Auto.

Pe principiul “hoţ să fii, noroc să ai”, pentru infractori cel mai simplu mod de operare îl reprezintă “furtul autoturismelor lăsate cu cheile

în contact”. Scenariul este unul demn de cascadorii râsului. Conducătorul auto lasă cheile în contact şi pleacă, zice el, pentru câteva minute, să rezolve repede ceea ce are de făcut. La fel de repede apar şi hoţii de maşini, pentru care “decizia înţeleaptă” a posesorului maşinii este mană cerească. Cum autoturismul i se oferă pe tavă, nu-i rămâne decât să se urce la volan şi să plece cu “prada”. ”La nivelul Capitalei, există un mod de operare mai special, care nu este întâlnit în restul ţării, şi anume furtul autoturismelor lăsate cu cheile în contact. Discutăm aici şi nu trebuie să se supere oamenii. Există persoane care merg la bancomat, la florărie, ştiu eu în diverse locuri şi lasă maşina cu cheile în contact şi cu motorul pornit. În realitate, este o invitaţie pentru infractor în a sustrage autoturismul. Nu are decât să se suie în maşina şi să demareze în trombă. De asemenea, dacă discutăm de autoturismele de fabricaţie străină, mărci de lux, care valorează sume de bani importante, cetăţenii neglijează în a-şi dota aceste autoturisme cu sisteme de urmărire prin GPS, care este un mijloc de protecţie foarte bun. Sigur oamenii au asigurare de tip CASCO, însă sistemul ajută foarte mult în depistarea maşinii atunci când este furată”, povesteşte şeful de la Furturi Auto.

Folosirea de platforme este o altă “tehnică” a ciorditorilor. Reţeta: hoţii pun ochii pe o anumită maşină, după care cheamă “nevinovaţi” o firmă de tractare, invocând diverse motive. Pasul doi: autoturismul este urcat pe platformă şi transportat lejer la domiciliul unor cetăţeni în vârstă, cu care hoţii aranjase din timp să le primescă autoturismul, contra unor sume modice de bani. Maşina rămâne acolo până la întocmirea documentelor false. O astfel de metodă a fost aplicată cu succes de către una dintre grupările de hoţi de maşini identificată acum câteva săptămâni, a cărei activitate infracţională era documentată de către oamenii legii de mai multe luni. “Gruparea avea ca mod de operare folosirea de platforme. Autoturismele erau transportate la domiciliile unor cetăţeni în vârstă, iar contra unor sume modice de bani erau depozitate la domiciliul acestor persoane până li se întocmeau documente false. Practic, atât cei cu platforma, cât şi proprietarii curţilor unde erau aduse maşinile nu cunoşteau săvârşirea faptei”, explică Marian Iorga.

Dacă v-aţi întrebat ce marcă de maşină este pe sufletul hoţilor, vă informăm că în România anului 2011, Dacia rămâne în topul preferinţelor. 600 “bucăţi” furate în 2010 în Capitală, acolo unde anul trecut s-au înregistrat un total de 1200 furturi. “În special Dacia, prin folosirea de chei potrivite - practic cheile se potrivesc de la o maşină la alta sau punerea contactului pe direct. De asemenea, în ceea ce priveşte autoturismele de fabricaţie străină există acelaşi mod de operare cu punerea contactului pe direct, dar se folosesc de către infractori sisteme electronice artizanale, confecţionate sau achiziţionate de către infractori, care ajută la pornirea autoturismelor cu sisteme electronice mai sofisticate”. Vestea bună e că faţă de 2009

s-a dublat numărul persoanele reţinute pentru furtul de autoturisme, ajungând la 112. Bolizii cu adevărat pe gustul infractorilor rămân însă autoturismele cu motoare puternice, de fabricaţie străină. Nu de alta, dar au nevoie de maşini tari ca să scape de oamenii legii, cam restanţi la capitolul dotări pe vremurile astea de criză. “O parte din maşini sunt sustrase de hoţi în scopul săvârşirii de alte infracţiuni şi atunci au nevoie de maşini de fabricaţie străină, cu motoare puternice pentru a le asigura scăparea de la locul faptei”, explică şeful de la Furturi Auto, alegerea infractorilor.

Utilitatea maşinilor furate este diferită pentru infractori: Daciile ajung la centrele de fier vechi, în timp ce piesele maşinilor de lux sunt comercializate pe bani frumoşi. “Pe de o parte, furturile de autoturisme de fabricaţie autohtonă, unde la nivelul Capitalei există, ştiu eu, suficiente probleme create de membrii unor grupări de infractori care domicilază pe raza comunelor limitrofe Capitalei şi care sustrag aceste autoturisme în scopul valorificării drept piese de schimb sau la centrele de fier vechi. Discutăm aici despre autoturisme ceva mai vechi, tip Dacia. Practic, hoţii le sustrag şi le valorifică la fier vechi. Pe cele străine, infractorii le sustrag în scopul comercializării”. Dacă pentru furtul unei maşini sunt necesare câteva minute, documentarea activităţii infracţionale se poate întinde pe luni bune. Mai ales că hoţii de maşini acţionează din ce în ce mai abil, folosind în ultima perioadă sisteme electronice artizanale de pornire a autovehiculelor. “Furtul unui autoturism lasă mai puţine urme decât alt gen de infracţiune. Plecăm practic de la un trotuar gol... Un caz rezolvat cu care ne mândrim este cel în care a fost implicată gruparea de infractori care furau autoturisme BMW mărcile X5 şi X6. În acest dosar, cercetările au fost foarte dificile pe fondul modului abil de lucru, şi anume folosirea de sisteme arizanale de pornire a autoturismelor. Sisteme artizanale nu înseamnă aceste telecomenzi despre care s-a tot vorbit, ci sunt acele date din calculatorul maşinii se transmit în chei brute folosite de infractori. Sunt nişte sisteme electronice, unele confecţionate de infractori, ori achiziţionate de la alţi infractori. De fapt, ele transmit toate datele din calculatorul autoturismului către o cheie brută şI, practic, această cheie brută porneşte autoturismul. Nouă luni de zile a durat instrumentarea acestui dosar, însă fiind emise de instanţă 12 mandate de arestare preventivă”.

Uite maşina, nu e maşina!

Marian Iorga ne-a povestit şi despre sesizările, nu puţine, ale unor cetăţeni care se plâng că li s-a furat maşina. Însă, în urma cercetărilor de rigoare, se constată că autoturismul nu era furat. Pe anul 2010, au fost înregistrate un total de 237 asemenea sesizări, faţă de numai 144 în cursul anului 2009. “Discutăm aici pe de o parte despre autoturismele vechi, abandonate de proprietari. La un moment dat oamenii se confruntă cu plata acelui impozit solicitat la Direcţia Taxe şi Impozite locale şi atunci vin la noi şi sesizează furtul autoturismului. Insă ei spun că au parcat acel auto prin 2000, deci practic, găsirea lui este foarte dificilă, căci în mare parte oamenii le-au valorificat către diverşi indivizi de etnie romă care la rândul lor le-au valorificat fără

întocmirea actelor necesare. O altă situaţie o reprezintă sesizarea unor furturi auto din parcarea hipermarketurilor, iar în realitate oamenii îşi uită locul de parcare. Noi verificăm, dar la câteva zile ne sesizează sistemul de pază de acolo că autoturismul nu a fost furat. Dar noi sesizăm aceste cazuri ca şi furturi. Un alt caz frecvent la nivelul Bucureştiului este cel al maşinilor ridicate de firmele de leasing. S-au înmulţit cazurile în care utilizatorii de la firmele de leasing nu îşi plătesc ratele, iar aceştia le recuperează în baza unor documente. Şi un ultim caz se referă la ridicarea autoturismului de către societăţile abilitate de primării. Din nou, este reclamat furtul autoturismului şi înregistrat ca atare”.