Ciobanul Ghiţă, întruchiparea visului american în Poiana lui Iocan

Sursa foto: Victor Stroe

Stăpâne, stăpâne
Dă download la câine
Unu’ otoman
Cu mulţi megi de ram.
Într-o lume lipsită de repere sau cu repere false, vă mai oferim şi noi unul: Ghiţă Ciobanul. Protagonistul reclamei Vodafone şi-a depăşit statusul de Facebook – “un cioban pe unde mă duc oile” – şi a devenit, în ultimele luni o figură publică interesantă. Să nu înţelegeţi carecumva că suntem pizmoşi pe popularitatea sibianului - ca anumite vedete de pe FB care constată, sec, că pagina acestuia are mai multe like-uri decât a lor. Aici vorbim de promovarea falselor valori. Vorba lui Smokie: “Who the bip is Ghiţă”
Staţi aşa! Să nu credeţi că avem intenţia să-i facem biografia. Nu ne interesează! Constatăm numia că, dacă Bianca Drăguşanu şi-ar lua concediu, Ghiţă ar avea mari probleme…
Este Ghiţă întruchiparea visului american în Poiana lui Iocan?

“Ciobanul Ghiţă întrupează foarte bine caracteristicile ideale ale "prietenului" pe Facebook. Este vesel, spune glume, nu ştie prea multă carte, are un vocabular limitat dar o soţie sexy (şi apreciază şi alte femei – după cum se vede în clipul cu medicul veterinar), are timp liber (în niciun clip nu este înfăţişat muncind) şi îi plac mâncarea şi băuturile. Acestea sunt elementele de baza din definiţia Social Media: comunicare facilă, în puţine cuvinte, divertisment (glume, bancuri), sexualitate şi timp pierdut (românii nu folosesc Facebook în scopuri profesionale). Cu folos? Nu, pentru că socializezi – poţi să-ţi faci prieteni cu care să ieşi la o bere şi o friptură, iar ciobanul Ghiţă este candidatul perfect. Manciurian. Reprezinta tipologia prietenul român pe Facebook”, crede Lector universitar doctor Horea Mihai Bădău.

“Nu ştiu dacă Ghiţă Ciobanul este cu adevărat un model, nici în spoturile oficiale nu am decelat vreo intenţie precisă a McCann de a-l propune ca model. E un personaj amuzant, cu o componentă neaoşă. Interesant e că Ghiţă - sau Gheorghe Dănuleţiu - a "evadat din reţea". Îl găsim pe Net în clipuri de muzică populară şi afirmând că el de fapt foloseşte o cartelă Orange, ba chiar şi-a cumpărat şi un Cosmote. Presupun că McCann nu a fost în mod special interesată de o construcţie de personaj foarte riguroasă, alunecările din retorica de brand ale persoanei reale îi dau acesteia un plus de consistenţă şi realism. Altfel, probabil că ar fi putut să-i impună o serie de obligaţii ciobanului, este de părere consultantul media Iulian Comănescu.

De la Dorel la Ghiţă
Dacă vă mai aduceţi aminte, înainte de Ghiţă a fost Dorel. Un personaj simpatic, propus de Coniacul Unirea. Simpatic şi “uşor negativ” am spune. Dacă se lua curentul, Dorel lovea cu târnăcopul în cablu. Dacă podul de pe Văcăreşti nu se mai termina, tot Dorel era de vină. Da, Dorel era chintesenţa statului degeaba, a lenei şi a gafeurului. Dar în notă simpatică...
“Nu este primul personaj venit din reclame pe care îl îndrăgeşte publicul. Ultimul exemplu este Dorel din campania Unirea, care a devenit un loc comun. Vorbim acum despre “dorelii” de pe şantier. Dorel a devenit un substantiv comun în urma campaniei. Şi au mai fost şi alte personaje iubite de public”, este de părere Bogdan Naumovici. “Nu te supără nimic în mod flagrant la el. Vorbeşte cu accentul ardelenesc, este simpatic, spoturile nu sunt prost scrise, replicile pe care i le-au pus în gură sunt ok. Are câteodată nişte replici simpăticuţe. Poate că în acest moment mi se pară că apare cam mult. O părăre de om din publicitate. Eu poate l-aş folosi mai puţin pe el şi mai mult pe Paul Ipate. Dar aceasta este şi o chestie de gust. Oricum, sunt convins că cei de la Vodafone au studii care le arată răspunsul oamenilor la aceste reclame. Şi dacă au ales să pedaleze pe Ghiţă, probabil că au date în spate care le confirmă alegerea”

Primul oier al ţării
“Ar mai fi o categorie de public, pe care a atins-o Ghita: admiratorii lui Gigi Becali”, explică Horea Bădau. “Becali a fost mereu un cioban imperfect, pentru că plana mereu suspiciunea că a făcut Pactul cu Diavolul şi astfel s-a îmbogăţit (banul e ochiul Dracului). Avea celelalte trăsături mitologice ale "românului originar": generozitate, credinţă în Dumnezeu, francheţe. Dar mai avea un mare "defect": nu era exact român, era aromân. Acum Becali este în puşcărie, iar fanii săi au nevoie de un nou cioban. Acesta este ciobanul Ghiţă, ciobanul perfect: nu şi-a abandonat oile, e român, generos, etc, cumulează toate calităţile necesare şi, în plus, nu e sărac - dar sursa banilor e cinstită, nu ca în cazul Becali. În imaginarul colectiv, ciobanii au fost mereu instăriţi, iar acţiunile sale de consolidare a averii, întăresc aceasta imagine - deschide un magazin în Bucureşti, etc. Dacă Becali a câştigat totuşi un mandat de europarlamentar, Ghiţă ar putea câştiga unul de primar. Românii l-ar abandona pe Vlad Ţepes, în favoarea unui cioban”.

Deci Ghiţă de cool şi asta pentru că publicului românesc îi plac subiectele... neaoşe.
“ Există în primul rând o apetenţă pentru neaoşism, în general, nu doar pentru personaje”, explică Iulian Comănescu”. “Trendul datează din anii '90 şi a fost la început o reacţie de bun simţ la şlefuitele, dar uşor agramatele şi prost tradusele sloganuri internaţionale, cele pe care brandurile globale le-au pus primele în circulaţie în România. Acum însă avem un context social favorabil pentru astfel de idei, context care se leagă de criză şi scăderea euroentuziasmului. Constructele gen Ghiţă Ciobanul ating în mai mare măsură o coardă sensibilă a publicului. În seria pentru Vodafone, neaoşismul şi vârful de munte al lui Ghiţă contrastează artistic cu tableta, Facebook-ul şi veleităţile de internaut ale ciobanului. Contradicţia este numai una aparentă. Se ştie că tehnologiile noi se răspândesc repede în ţările/zonele slab dezvoltate. Aşa a fost cu GSM-ul şi cablul, în România, din cauza reţelei fixe proaste şi a restricţiilor legate de licenţe naţionale terestre din anii '90. Aveţi probabil în minte poza din lumea a treia, cu nenumărate farfurii de satelit aşezate pe imobile dărăpănate - tot apare în diferite versiuni pe agenţiile de presă şi a fost realizată şi în România, fiindcă e vorba de o realitate omniprezentă”.

Are campania Vodafone succes? Nu ne îndoim. Nici măcar nu o putem înscrie sub clopul “bad publicity is still good publicity”. În fond, e treaba telespectatorilor în gura cui se uită.
“Eu nu cred că Vodafone bagă milioanele care le bagă în media fără să măsoare efectul campaniilor. Aşa îmi imaginez. Evident că mie imi place mai mult campania cu Paul Ipate, e mai simpatic, se adresează mai mult publicului urban, mai tânăr, e mai “cool” decât Ghiţă. Imi imaginez că Vodafone la cât este de mare are un public ţintă şi în mediul rural, căruia trebuie să i se adreseze”, este de părere Bogdan Naumovici.