Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt-Hăineală, a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi puterea executivă determinat de modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
"Miercuri, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procuror Oana Andrea Schmidt Hăineală, în calitate de titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională a României cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a adresat Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea executivă, reprezentată de Guvernul României. S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a fost vidată de substanţă o atribuţie fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa - prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituţia României - de garant al independenţei justiţiei", se arată într-un comunicat al CSM.
Documentul precizează că, din alt punct de vedere, s-a considerat că modificarea acestui mecanism prin OUG, încalcă dispoziţiile art. 115 alin.6 din Constituţia României - astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa CCR - conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că îi va solicita Avocatului Poporului să sesizeze CCR, care va trebui să ofere un răspuns în chestiunea desemnării judecătorului român la CEDO, în contextul în care CSM s-a arătat nemulţumit că Executivul i-a restrâns atribuţiile în acest domeniu.
"Existând o dispută între CSM şi Guvern, apropo de ordonanţa privind numirea judecătorului la CEDO, am decis să-l rog pe Avocatul Poporului să sesizeze CCR să ne dea un răspuns - cine numeşte la CEDO, ca în toate ţările europene, o comisie guvernamentală sau doar CSM, ca în România. Cum spune Curtea Constituţională aşa facem şi dacă o să avem un regim special faţă de restul Europei, şi dacă o să avem un regim ca toată Europa, important e să avem un regim necontestat", a afirmat Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern.
Mandatul actualului reprezentant al României la CEDO expiră în decembrie, iar Bucureştiul are obligaţia de a trimite noi propuneri până pe 26 iulie. În acest scop, Guvernul a emis recent o ordonanţă de urgenţă care prevede înfiinţarea unei comisii pentru selectarea candidaţilor, restrângând astfel atribuţiile CSM în acest domeniu.
Premierul Victor Ponta a justificat, săptămâna trecută, emiterea ordonanţei de urgenţă privind desemnarea reprezentantului României la CEDO prin termenul foarte scurt până la care Bucureştiul trebuie să trimită lista cu noi candidaţi.
În cadrul şedinţei CSM de joia trecută, el le-a solicitat membrilor Consiliului să-i transmită observaţiile privind această procedură, asigurându-i că le va lua în calcul.
Principala nemulţumire a membrilor CSM era că, faţă de reglementările anterioare, propunerea candidaţilor pentru funcţia de judecător CEDO nu o mai face plenul Consiliului, ci o comisie constituită la nivelul Executivului, în cadrul căreia Consiliul Superior al Magistraturii are un singur reprezentant.
Comisia este formată, potrivit OUG, din: ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO, directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din MJ, un membru CSM desemnat de plenul acestuia, un judecător la ÎCCJ desemnat de Colegiul de conducere al acesteia, Avocatul Poporului, şi două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept.
De asemenea, în nota Direcţiei Legislaţie a Consiliului, se preciza că proiectul de act normativ a fost înaintat CSM, spre avizare, la 26 martie, doar o zi mai târziu fiind însă aprobat de Guvern, iar în 4 aprilie, ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial.
"Propunerea candidaţilor de către o comisie de nouă membri, în care Guvernul este reprezentat de nu mai puţin de patru membri, în condiţiile în care tot Guvernul este cel care decide cu privire la aceste propuneri, rupe echilibrul între cele trei puteri ale statului menţinut de reglementările anterioare, deplasând nejustificat centrul de influenţă spre puterea executivă. (...) De altfel, preluarea atribuţiei de propunere a candidaţilor de către comisia în care Guvernul joacă un rol important credem că ar putea ridica unele probleme din perspectiva aparenţei de independenţă şi imparţialitate de care trebuie să se bucure judecătorii CEDO, în contextul în care tot Guvernul este cel care aprobă lista finală a candidaţilor", se arăta în document.