Gradul de ocupare al hotelurilor din Bucureşti a scăzut cu 14,2% în perioada septembrie 2007 - septembrie 2008, la 61,2%, pe fondul crizei economice, marcând astfel al doilea mare declin din Europa, după Reykjavik (Islanda), care a raportat o reducere de 24,9%, potrivit unui studiu al firmei Deloitte.
După mai mulţi ani în care Bucureştiul a acuzat lipsa unei oferte hoteliere corespunzătoare cu cererea în creştere, în 2008 au fost deschise hotelurile Ramada Plaza, Radisson SAS şi a fost finalizată extinderea a RIN Grand Hotel, ceea ce a adus în piaţă o ofertă în exces, apreciază analiştii firmei de consultanţă.
"Capitala României este cu precădere o destinaţie pentru turismul de afaceri, iar acest lucru reiese încă o dată din cifrele acestui studiu, în condiţiile în care mediul de afaceri îşi reduce în această perioadă cheltuielile, inclusiv pe cele de călătorie, rata de ocupare şi veniturile hotelurilor au de suferit", a spus preşedintele Deloitte România, George Mucibabici.
Potrivit studiului Hospitality Vision, realizat de Deloitte, tariful mediu al hotelurilor din Bucureşti ajunge la 120 de euro, în timp ce veniturile pe cameră se ridică la 73 de euro, în scădere cu 8,2%.
"În contextul actual de piaţă, perspectivele acestei industrii, ca de altfel, din întreaga economie, sunt incerte. Provocarea pe termen lung, pentru autorităţile locale şi operatorii hotelieri şi turistici deopotrivă, este transformarea Capitalei într-o destinaţie culturală şi de divertisment pentru turiştii străini şi români", a adăugat Mucibabici.
De altfel, potrivit lui Alex Kyriakidis, global managing partner of tourism, hospitality&leisure în cadrul Deloitte, criza financiară actuală poate deveni o oportunitate pentru industria hotelieră din ţările emergente.
"Activitatea de investiţii în operaţiuni hoteliere a scăzut cu aproximativ cinci miliarde de euro în Europa, de la aproape 21 de miliarde de euro în 2007. Cu toate acestea, dezvoltatorii care pot strânge bani acum se reorientează rapid spre pieţe emergente precum Turcia, Rusia sau Comunitatea Statelor Independente. Fondurile suverane şi operatorii low-cost continuă să finalizeze achiziţii. Tumultul financiar actual poate reprezenta o oportunitate pentru companiile cu lichidităţi care vor să investească în firme sau active hoteliere aflate în dificultate", a explicat Kyriakidis.
Potrivit Deloitte, performanţa hotelieră la nivel european s-a diminuat uşor în anul încheiat în septembrie 2008. Astfel, veniturile pe cameră au coborât cu 1,5% la 76 de euro, pe fondul unei scăderi de 1,9% a ratei de ocupare şi a reducerii costurilor pe cameră la o medie de 112 euro. Cu toate acestea, cifrele pe luna septembrie indică o scădere de 6,7% a veniturilor pe cameră.
"în prezent, lumea se confruntă cu cele mai semnificative încetiniri economice din timpurile moderne şi unele ţări europene sunt afectate într-un grad mai mare decât altele. Este evident că rata de ocupare scade în majoritatea oraşelor, iar deocamdată, nu se întrevede sfârşitul acestei crize economice globale. Operatorii hotelieri se vor concentra pe obţinerea unui raport echitabil între investiţii şi rezultate mai mult decât oricând, şi putem asista chiar la o canibalizare în cadrul industriei, pe măsură ce consumatorii devin mult mai atenţi cu bugetele", a mai spus Alex Kyriakidis.
Oraşele din zona euro au înregistrat variaţii diferite ale indicelui pentru veniturile pe cameră, în medie, rata de ocupare a coborât, în timp ce costul mediu pe cameră a crescut uşor.
Oraşul Bruxelles s-a distanţat de această tendinţă, rata de ocupare crescând cu 3,3%, iar tariful mediu pe cameră cu 6,3%, generând astfel un salt de 9,8% la un venit pe cameră de 82 euro. Hotelurile din Bruxelles sunt mai ieftine faţă de alte capitale europene, iar faptul că oferta nouă este limitată comparativ cu necesarul aferent evenimentelor şi conferinţelor Comisiei Europene a încurajat performanţele industriei hoteliere locale.
Aceeaşi situaţie a înregistrat-o Cipru, care are cel mai bun indice pentru veniturile pe cameră din zona euro, în creştere 11,8% la 88 euro, în acest an. Astfel, în ciuda restrângerii cheltuielilor în orice parte a lumii, hotelierii ciprioţi au reuşit să crească tarifele medii pe cameră mai rapid decât oriunde altundeva în zona euro, respectiv cu 14,4%, la 142 de euro.
În ceea ce priveşte oraşele dinafara zonei euro, acestea au înregistrat fluctuaţii mult mai accentuate, se arată în studiul Hospitality Vision.
Stabilitatea politică din Israel şi interesul crescând atât faţă de călătoriile religioase, cât şi pentru divertisment la Marea Moartă reprezintă un stimulent important pentru această ţară. În primele nouă luni, indicele veniturilor pe cameră din Tel Aviv a crescut cu 18,1% la 118 euro şi tendinţa ascendentă ar trebui să continue anul viitor, când oraşul îşi aniversează centenarul.
Tel Aviv a raportat de altfel a doua mare creştere a ratei de ocupare din regiune, respectiv 80,9%, oraşul situându-se cu doar jumătate de punct procentual în urma Londrei.
Ierusalim şi Eilat au înregistrat de asemenea rezultate bune, cu un venit pe cameră în creştere cu 16,3%, respectiv 10,8%.
"Până acum hotelurile au dovedit că pot face faţă declinului economic, dar cele mai dramatice evenimente rezultate din actuala criză financiară nu au avut loc decât abia după luna august, când performanţa hotelieră a început să sufere mai mult, ca urmare a reducerii cheltuielilor. Indicele veniturilor pe cameră în Europa a scăzut patru luni la rând şi se va menţine în această zonă negativă pe tot parcursul ultimului trimestru din 2008", a afirmat Marvin Rust, hospitality managing partner în cadrul Deloitte.
Deteriorarea recentă a încrederii mediului de afaceri din zona euro nu dă semne de relaxare şi nu este surprinzător că anumite activităţi considerate până acum ca fiind accesibile sunt percepute astăzi ca fiind de lux. Hotelierii se confruntă cu o combinaţie dificilă între dispariţia încrederii consumatorilor, presiunea creditării şi limitarea bugetelor de business, ceea ce va afecta performanţa industriei de profil într-un grad mult mai accentuat anul viitor, apreciază analiştii.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro