Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală, oficiată împreună cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.
"Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul Învierii tuturor oamenilor. De aceea, El este numit Începătură a Învierii tuturor sau Cel Dintâi Născut din morţi, sau cel dintâi născut din mai mulţi fraţi care au murit, adică din Umanitate. 'Hristos a Înviat din Morţi ca să vestească Lumină poporului evreu şi tuturor neamurilor', se spune în Sfânta Scriptură a Noului Testament. Deci Învierea lui Hristos priveşte pe toţi oamenii din toate timpurile şi din toate locurile. Şi pe cei care cred în el şi pe cei care nu cred în el. Învierea lui Hristos este începutul Învierii de Obşte sau începutul Învierii Universale", a explicat patriarhul.
Întâistătătorul BOR a afirmat că slujitorii bisericii reprezintă pe apostolii înşişi, iar credincioşii de pe Dealul Mitropoliei cu candele în mână se confundă cu creştinii din toate timpurile şi din toate locurile care au crezut în Hristos.
"Ceea ce au făcut până acum slujitorii Bisericii au reprezentat pe apostolii care au predicat Evanghelia Învierii lui Hristos, dar ceea ce faceţi dumneavoastră purtând în mâini lumânări sau candele este deosebit de important, de asemenea. Pentru că reprezentaţi pe creştinii din toate timpurile şi din toate locurile care au crezut în Hristos şi care au cântat 'Hristos a înviat din morţi cu Moartea pe Moarte călcând şi celor din morminte Viaţă dăruindu-le!' de-a lungul secolelor. De 2.000 de ani", a spus patriarhul Daniel.
El le-a desluşit celor prezenţi la Înviere că "lumânarea este însăşi viaţa noastră".
"Lumânarea sau candela din mână este însăşi viaţa noastră. Noi suntem făclii de Înviere, începând cu botezul nostru care s-a numit şi Luminare, Sfinţire. Suntem în faţa lui Dumnezeu cel Veşnic lumânări sau făclii de înviere. Şi aşa cum o făclie arde încetul cu încetul, tot aşa şi viaţa noastră trece. Dar important este nu faptul că trecem prin lume, ci important este câtă lumină am adunat în sufletul nostru ca să devenim făclie de Înviere. Câtă lumină din Sfintele Scripturi, câtă lumină din rugăciune, câtă lumină din fapte bune am adunat în sufletul nostru", a mai spus patriarhul.
Patriarhul a îndemnat la răspândirea în jurul nostru de lumină, pace şi bucurie, în familie, în societate şi în jurul nostru ca să ne bucurăm împreună cu sfinţii din toate locurile şi din toate timpurile şi a urat tuturor Sărbători fericite cu pace şi bucurie.
"Vă dorim tuturor Sărbători fericite cu pace, bucurie, să-i pomeniţi în rugăciunile dumneavoastră pe toţi cei dragi, dar şi pe cei singuri, pe cei bolnavi, pe cei întristaţi, pe cei săraci, pe românii din străinătate care se află printre străini cu dorul de casă. Şi aşa să ne luminăm cu prăznuirea să ne îmbrăţişăm să zicem fraţilor şi celor care ne urăsc pe noi şi aşa să cântăm 'Hristos a înviat din morţi cu Moartea pe Moarte călcând şi celor din morminte Viaţă dăruindu-le!' Hristos a Înviat! ", a încheiat patriarhul Daniel.
Credincioşii ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici şi reformaţi, cultele neoprotestante sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.
Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creştine.
Doi ani la rând, 2010 şi 2011, dar şi în 2014, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie. AGERPRES