Imunitatea lui Băsescu pusă în discuţie la Curtea Constituţională, primul termen: 24 iulie a.c.

Plângerea senatorului Gabriela Firea, în care şeful statului este acuzat de ameninţare şi şantaj, redeschide subiectul imunităţii absolute de care s-ar bucura Băsescu Traian.
Avocatul senatorului, Lucian Bolcaş, a găsit procedura permisă de lege prin care se poate obţine un verdict juridic în această speţă, şi nu o interpretare abuzivă şi generalizată la imunitate, precum cea decretată de procurorii Morar şi Kovesi.

După ce plângerea depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin era contestată decizia Parchetului General de suspendare a anchetării preşedintelui Traian Băsescu, a fost respinsă prin invocarea faptului că există o practică constantă a Curţii Constituţionale în a defini limitele imunităţii preşedintelui, ca ultima cale de atac, avocatul Lucian Bolcaş a sesizat Curtea Constituţională să se pronunţe în interpretarea textelor constituţionale, astfel încât, protecţia de care se bucură preşedintele să nu să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.


Iată etapele procedurale ale acţiunii senatorului Gabriela Firea:
I. Plângerea penală - Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe şeful statului de ameninţare şi şantaj în legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

II. În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece preşedintele se bucură de imunitate.

Pentru faptele săvârşite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuţiile ce revin preşedintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, preşedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.
 
III. Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, însă contestaţia sa a fost respinsă de procurorul ierarhic superior.

IV. Pe 18 mai, dl  Lucian Bolcaş, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o plângere prin care contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării preşedintelui Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj.

V. Plangerea depusa la ICCJ  este o plângere procedurală împotriva soluţiei pronunţate de procurorul şef din cadrul Parchetului General privind menţinerea soluţiei de suspendare a plângerii făcute de doamna senator Firea împotriva numitului Băsescu Traian, pentru săvârşirea infracţiunii de calomnie si are ca rezultat mentinerea de catre prim procurorul şef şi procurorul de caz a soluţiei suspendării urmăririi penale invocând  imunitatea pe care noi o contestăm. 

VI. Intrucat in aceasta actiune s-a invocat faptul că există o practică constantă a Curţii Constituţionale în a defini limitele imunităţii preşedintelui, Dl Avocat prin ultima cale de atac arata,  in opinia sa, ca protecţia de care se bucură preşedintele nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic si ca in ceea ce priveste interpretarea acestor texte constituţionale,  se poate pronunţa numai Curtea Constituţională.

VII. Ca rezultat al acestei actiuni, se admite  cererea formulată de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică preşedintelui României si  sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică preşedintelui României, în raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 şi art.72 din Constituţia României', se arată în decizia instanţei.

VIII. Pe fond, termenul de judecata a fost amanat procesul pentru 24 iulie.