Instanţe, în prag de colaps

Daunele cerute în procesele deschise de oamenii nemulţumiţi de disponibilizări, salarii şi pensii vor găuri bugetul pentru mulţi ani.

Tot mai mulţi români capătă curaj să lupte cu statul pentru a-şi obţine înapoi drepturi pe care le consideră încălcate. Modificările legislative în domeniul salarizării, al pensiilor, precum şi disponibilizările din sistemul public au creat un val uriaş de nemulţumiţi, hotărâţi să îşi recupereze drepturile prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Numărul celor care aleg calea instanţei în bătălia cu statul a crescut atât de mult, încât există instanţe de judecată sufocate de numărul proceselor privind litigiile de muncă. În despăgubirile pe care le cer, oamenii solicită daune morale aproape egale cu daunele materiale. Câştigarea proceselor şi despăgubirea justiţiabililor la nivelul solicitat ar putea greva serios bugetul statului pentru mulţi ani. Amintim aici faptul că pentru unele drepturi salariale încălcate magistraţilor prin modificările legislative din anii trecuţi, statul a fost deja condamnat de instanţe, despăgubirea acestora făcându-se eşalonat "pe ani", din cauza goliciunii vistieriei statului. Acum, iată că s-au îndreptat împotriva statului, pe calea instanţei, poliţişti, diplomaţi, militari, funcţionari pu­blici contestând fie modul în care le-au fost recalculate pensiile, fie modul de încadrare pe legea salarizării unice, fie reducerea cu 25% a veniturilor salariale, după cum ne-a precizat pre­şe­din­tele Tribunalului Bucureşti, ju­de­că­toa­rea Mona Lisa Neagoe.

"Românii au conştientizat că au acces la justiţie şi că-şi pot valorifica drepturile recunoscute de lege prin introducerea acţiunilor în instanţe. Nemulţumirile sunt legate de durata procedurilor şi de practica neunitară. Durata procedurilor este afectată de lipsa de resursă umană, de portiţele legale care permit părţilor să tergiverseze procesele. Practica neunitară se datorează şi ambiguităţii legii, modificărilor succesive ale unor legi foarte importante. Există o lipsă de previzibilitate în domeniul legislativ care se repercutează şi în domeniul hotărârilor judecătoreşti. Tribunalul Bucureşti este în prag de colaps. Din cauza litigiilor de muncă suntem daţi peste cap, ne apropiem de o blocare a acti­vităţii, instanţa noas­tră fiind cea care are şi competenţă exclusi­vă pentru pensiile militarilor şi poliţiştilor", ne-a declarat judecătoarea Neagoe, îngrijorată de imposibilitatea respectării termenului rezonabil de şase luni.

Preşedintele Secţiei a VIII-a de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, judecătoarea Daniela Mihaela Diko, ne-a precizat că la nivelul secţiei pe care o conduce s-au înregistrat de la începutul acestui an şi până în prezent 5.301 litigii de asigurări sociale (contestaţii la deciziile de pensionare) şi 3.976 de litigii de muncă (drepturi băneşti solicitate în baza unor clauze din contractul colectiv de muncă, disponibilizări, alte cereri). "Faţă de anul 2008 şi faţă de anul 2009, apreciem că activitatea secţiei s-a dublat. Având în vedere contextul social-economic din prezent şi posibilitatea adoptării de noi acte normative în domeniul salarizării şi al pensiilor, previzionăm că acestea vor determina o creştere a volumului de activitate cu 6.000 până la 8.000 de dosare până la sfârşitul anului, dosare care vor primi primul termen de judecată peste termenul rezonabil de şase luni. Numai pentru modificările legislative privind recalcularea pensiei am primit deja 2.000 de plângeri. Ne sperie şi cererile de preschimbare a termenelor. Normal, oamenii s-au plâns că e termenul prea lung şi a trebuit să dăm termene mai scurte, deja am judecat 1.300 de preschimbări de termene. Suntem sufocaţi. Se judecă în schimburi, cu complete de după-amiază, cu săli de împrumut de la alte secţii. Se judecă la «foc continuu», ca să mă exprim aşa. Totul cu 17 judecători şi 7 grefieri titulari de şedinţă. Starea de spirit şi de sănătate a judecătorilor şi a personalului auxiliar este la pământ", ne-a declarat judecătoarea Mihaela Diko. "Ambiguităţile, omisiunile, contradicţiile din legile salarizării şi pensiei - ultima cred că a fost modificată de 60 de ori din 2000 până acum - sunt probleme pe care nu le putem rezolva prin reorganizarea internă a instanţei!", a mai subliniat judecătoarea Mihaela Diko, precizând că, de regulă, nemulţumiţii cer daune morale egale cu despăgubirile materiale.

Reamintim că Gabriel Marin Ştefănescu, concediat abuziv din funcţia de director general al Direcţiei Controlului ministrului în cadrul Ministerului Transporturilor, a obţinut de la CEDO daune morale de 3.500 de euro, mai mari decât despăgubirile materiale primite pentru drepturile băneşti pierdute (2.500 de euro). Gelu Ştefan Diaconu (fost vicepreşedinte al ANAF), Emanoil Neguţ (fost şef al Corpului de Control al primului-ministru în Cabinetul Tăriceanu), şi Claudiu Roman (despre care pre­sa a relatat că ar fi un apropiat al liberalului Teodor Atanasiu) vor primi prin decizia Tribunalului Bucureşti peste 270.000 de euro, fiecare, cu titlu de despăgubiri pentru că au fost înlocuiţi din funcţiile deţinute la Eximbank, înainte de expirarea mandatelor. Procesul continuă la Curtea de Apel Bu­cureşti.

În cazul în care justiţiabilii vor câştiga procesele privind litigiile de muncă, statul ar putea fi obli­gat să plătească din buget sume mult mai mari decât cele tăiate prin diversele acte normative.


ROMÂNII CER TOT MAI DES INTERVENŢIA CEDO
România a plătit anul trecut daune de aproximativ 12 milioane de euro, pentru procesele pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar anul acesta daunele acordate de instanţa europeană cetăţenilor ro­mâni care i s-au adresat sunt de aproximativ patru milioane de euro, până în prezent, după cum ne-a precizat Agentul Guvernamental, magistratul Răzvan Horaţiu Radu. Statul ro­mân a primit cele mai multe condamnări în materia proprietăţii, pe locul doi fiind condamnările pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, urmate de cele pentru durata excesivă a proceselor şi, mai nou, de condam­nă­rile pentru condiţiile de detenţie. Întrebat dacă plângerile generate de modificarea legii pensiilor şi a legii salarizării unice ar putea ajunge "un grup de cauze" la CEDO, magistratul ne-a precizat: "Nu pot face asemenea estimări. Cert este că la CEDO continuă să crească numărul plângerilor depuse de ce­tă­ţe­nii români, dar foarte multe dintre ele nu au legătură cu obiectul de activitate al Curţii". Cu titlu de exemplu, în materie de proprie­ta­te, dintre condamnările primite de România anul acesta, Agentul Guvernamental a amintit cauza Corbu în care daunele au fost de 154.000 de euro, dar şi cauza Murareţ - 71.000 de euro des­pă­gu­bi­ri. Dintre cauzele de neexecutări ale hotărârilor judecătoreşti, anul acesta România a fost condamnată în cazul Chibulcutean să plătească daune de 6.700 de euro. Pentru durata excesivă a procedurilor, amintim cazul Palamariu în care pro­cesul a durat aproape zece ani, CEDO stabilind daune morale de 2.400 de euro şi 63 de euro cheltuieli de judecată. Pentru condiţiile improprii de deten­ţie, CEDO a condamnat Ro­mânia să-i plă­teas­că fostei judecătoare Mariana Marinescu daune morale de 500 de euro.


900 DE PROCESE DESCHISE ÎNTR-O ZI
"Din cauza dosarelor privind litigiile de mun­că, Tribunalul Bucureşti e în prag de colaps şi nu e singura instanţă aflată în dificultate. In­stanţele sunt sufocate de acest tip de proce­se", ne-a declarat judecătorul Dan Lupaşcu, membru în Consiliul Superior al Magistratu­rii. "La Curtea de Apel Bucureşti, anul acesta au intrat 5.000 de dosare la Secţia de Conflic­te de Muncă şi Asigurări Sociale şi 11.000 la Sec­ţia de Contencios Administrativ, secţie ce are în competenţă litigiile privind în­ca­dra­rea personalului, pe legea salarizării unice, litigiile privind funcţionarii publici, cele pri­vind re­du­ce­rea cu 25% a salariilor. La această secţie au intrat şi câte 900 de cereri pe zi", ne-a de­cla­rat Dan Lupaşcu, membru în CSM.