Duminica e o zi frumoasa. E frumoasa mai ales pentru Suspendat, care, obosit sa-si conduca zilnic Loganul pana-n Komanitza si sa-si petreaca timpul in "garaj", si-a luat concediu si a plecat in Secuime, unde stia sigur ca n-o sa primeasca oua clocite in cap de la cei care au fost la referendum. In urma lui, pe Vasile Lascar si pe toate strazile din jurul sediului de campanie, s-a asternut o liniste idilica. Un vanzator ma imbia cu flori; copiii se dadeau in leagane; un caine dadea alene din coada, prea lenes sa mai latre la trecatorii necunoscuti. Si oricum pe strada nu prea era nimeni. O femeie ce avea plasa plina de ardei si-a oferit un moment de ragaz pe niste trepte; si-a asezat bagajul, apoi a luat un ardei, l-a desfacut si-a inceput sa muste din el.
Tanti Vera, cu palaria de plaja neschimbata, lasase deoparte cadrul de metal cu care, toc, toc, toc, impunge zilnic asfaltul pe Soseaua Stefan cel Mare, si se asezase la o tigara pe o bordura. O pauza necesara in drumul spre Biserica Dichiu. Era atata pace, ca se auzea curentul electric zbarnaind in cabluri, pietricele starnite de pasii unui trecator, adierea lesinata a vantului intr-o zi calda prin gura unei cutii goale de bere. O masina tunata a traversat "Vasile Lascar" intr-o secunda; huruitul motorului a ucis tacerea, dar numai pentru o clipa. Cum am ajuns in capatul Strazii Comanitza am vazut ca lucrarile la axa Bucuresti – Berlin au continuat si in week-end; cadrul benzinariei era deja montat. Peisajul era usor schimbat, si mi-am dat seama ce se intamplase: umbrelele sub care se adaposteau de fierbinteala zilelor lungi de vara reporterii de televiziune fusesera stranse. Nici umbra de ziarist, nici o camera de filmat, nici o masina cu antena pornita, care sa adauge si ea caldura si poluare locului. Doar masinile de jandarmi se aflau la locul lor, pazeau o poarta ce ieri n-avea sa se deschida pentru Suspendat. Biserica Dichiu era plina de lume ce asculta ultimele cuvinte ale predicii. "Sa ne intelegem intre noi, sa fie liniste si pace. Mergeti cu bine si fiti sanatosi!", le-a urat parintele oamenilor. Tanti Ioana era imbracata frumos, de sarbatoare: basma mov pal, fusta cu flori. "Da’ unde e asta, Suspendatu’, unde s-a dus? Duca-se de tot, sa ne linistim o data!", mi-a spus ea. Am lamurit-o ca si-a luat putin concediu. "Da, era si foarte obosit!", s-a amuzat tanti Ioana, apoi a inceput sa-mi spuna ce buna i-a iesit coliva de Sfanta Maria si ca mai face una lunea viitoare, cand e Sfantul Fanurie.