La Tribune: Bogăţiile subsolului divizează clasa politică şi societatea din România

'Aur, cupru, gaze: bogatiile subsolului romanesc s-au autoinvitat intr-o dezbatere care divizeaza clasa politica si societatea romaneasca', comenteaza cotidianul francez La Tribune, intr-o analiza intitulata 'Subsolul romanesc starneste dorinte si polemici'. 'In afara riscurilor ecologice legate de exploatare, populatia banuieste Puterea ca vinde resursele tarii strainilor, afectand interesul national', comenteaza jurnalistii francezi.

'Presedintele roman si-a pierdut rabdarea. Aparator fervent al unei exploatari a resurselor de aur, cupru si al gazelor de sist ale tarii de catre companii private, el profita de toate ocaziile pentru a face presiuni asupra Guvernului pentru a accelera procesul de privatizare', scrie La Tribune, amintind declaratiile presedintelui roman de la investirea in functie a noului ministru al Mediului.

Comoara in Transilvania
'Miza: circa 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint care zac sub micutul sat Rosia Montana, in inima Transilvaniei. In 1999, compania canadiana Gabriel Resources a obtinut licenta de exploatare si a conceput un proiect pentru ceea ce ar putea deveni cea mai mare mina de aur sub cerul liber din Europa. Dar de atunci, nu a reusit sa obtina autorizatiile necesare pentru inceperea lucrarilor, mai ales permisul din partea Ministerului Mediului. Exploatarea necesita utilizarea a 12.000 de tone de cianura pe an in medie pentru procedura de separare a pietrei de particulele de aur si prevede stergerea de pe harta a practic intregii localitati Rosia Montana', explica trimisul special in Romania al cotidianului francez.

Apararea mediului
Chestiunea mediului este si ea in centrul unui proiect al celor de la compania petroliera Chevron. Gigatul american ar dori sa exploateze o parte dintre rezervele de gaz de sist ale Romaniei, noteaza sursa citata, amintind problema principala legata de acest proiect: tehnologia utilizata. 'Tehnologia de fractionare hidraulica pe care o utilizeaza ingrijoreaza populatia, care acuza autoritatile ca nu au informat-o in legatura cu detaliile proiectului', scrie La Tribune. 'Exista un risc destul de mare ca panzele freatice sa fie poluate', explica pentru cotidianul citat geologul Gabriel Ion, adaugand ca in aceste sate, locuitorii se alimenteaza direct din panzele freatice.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Traumatismul privatizarilor
In ochii celor de la cotidianul francez, 'gazul pe foc l-a pus saptamana trecuta privatizarea companiei Cupru Min. Companie considerata o adevarata gaura neagra pentru economia romaneasca de catre premierul Mihai Razvan Ungureanu, aceasta exploateaza 60% dintre rezervele de cupru ale tarii, adica aproape un miliard de tone'.

La Tribune noteaza ca pentru opozitia din Romania, a fost picatura care a umplut paharul, liderul Partidului Liberal, Crin Antonescu, afirmand ca este insuportabil si inacceptabil ca astfel de decizii, care au o importanta strategica, sa fie luate intr-o lipsa totala de transparenta'. In afara riscurilor ecologice, maniera in care au procedat autoritatile starneste ingrijorari, scrie La Tribune. 'Romanii pastreaza vie in memorie privatizarea industriei de petrol si gaze care a afectat grav tara. In clauzele secrete ale contractului care au fost cunoscute abia cativa ani mai tarziu, am descoperit ca, in afara dreptului de exploatare, resursele insesi au fost vandute', explica politologul Andrei Taranu.

Umbra FMI
Tuturor acestor detalii li se adauga umbra Fondului Monetar International care le reaminteste romanilor despre privatizarile in masa din anii 90. 'Dupa ce mitul neoliberal fluturat de institutia financiara a disparut, ne-am trezit in anii 2000 cu crestere, dar lipsiti de industrie', adauga analistul citat. 'De data aceasta, iar e FMI in spatele privatizarii Cupru Min. Impusa in cadrul unui acord preventiv, tranzactia a esuat, totusi, saptamana trecuta. Societatea canadiana Roman Copper, care a castigat licitatia pentru 200 de milioane de euro, a refuzat in ultimul moment conditiile impuse de statul roman. Procedurile de privatizare au fost reluate si, de data aceasta, Guvernul a promis sa joace cartea transparentei', incheie La Tribune.