Laura Codruţa Kovesi, procurorul stalinist

De când a preluat şefia DNA, Laura Codruţa Kovesi a pus tunurile pe judecători, hărţuindu-i cu plângeri la CSM sau presându-i public pentru soluţionarea unui dosar sau altul. Kovesi nu face altceva decât să continue cu şi mai mult sârg practicile predecesorului său, Daniel Morar. În ultimul timp, presiunile asupra judecătorilor au devenit tot mai evidente, iar o explicaţie poate fi ordonanţa din 29 ianuarie 2014, prin care Călin Nistor, procurorul-şef adjunct al DNA, s-a apucat să examineze din oficiu, în baza dispoziţiei rezolutive a Laurei Codruţa Kovesi, rezoluţia de suspendare a urmăririi penale dată de procurorul Florentina Mirică judecătoarelor Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă, acuzate că au anulat executarea pedepsei de 7 ani de închisoare a lui Dinel Staicu. Conform Lumea Justiţiei.ro, o dată cu emiterea acestei ordonanţe de către Călin Nistor, a ieşit la iveală şi noul mod de gândire al capilor DNA în ceea ce priveşte combaterea soluţiilor judecătorilor care nu convin, mod de gândire care a fost prelucrat în colectivele de procurori din unităţile centrale şi locale. În ordonanţa citată, Nistor arată că a accepta motivarea că judecatorii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu pentru hotărârile date în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la fel cum se procedează cu ceilalţi funcţionari, ar însemna să se creeze un “concept de imunitate care ar excede prevederilor legale şi constituţionale”. Dacă asemenea inovaţii judiciare vor fi puse în aplicare pe scară largă, judecătorul va deveni o anexă a procurorului – ceea ce se doreşte demult, dar încă nu s-a reuşit. Ceea ce înseamnă că prevederea că o hotărâre poate fi anulată sau modificată doar printr-o decizie dispusă de o instanţă superioară în urma atacării acesteia de către una dintre părţi, ar putea fi de domeniul trecutului sau chiar al fantasticului, din moment ce procurorilor li se bătătoreşte drumul pentru a avea acces neîngrădit la decizii, permiţându-li-se practic să aibă ultimul cuvânt într-un proces, chiar peste cel al judecătorului.

Kovesi trece la presiuni
La scurt timp după emiterea acestei ordonanţe, apar şi primele presiuni. Acum două luni, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a făcut o plângere la CSM prin care a reclamat-o pe judecătoarea Rodica Cosma de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând cercetarea şi eventual sancţionarea acesteia pentru că a refuzat să îl aresteze pe primarul din Constanţa, Radu Mazăre. Concret, procurorii o acuză pe Rodica Cosma că a susţinut că lipseşte o probă şi că nu se desprinde existenţa unui dialog între Mazare şi omul de afaceri, din care să reiasă că primarul a primit mită. Iată, aşadar, cum DNA cere anchetarea şi sancţionarea disciplinară a unei judecătoare, pentru că modul în care aceasta a analizat dosarul şi pentru că refuzat să dea o soluţie pe placul procurorilor.
Apoi, Kovesi a puse presiune pe completul care îl judecă pe Dan Voiculescu. “După calculele noastre, dosarul lui Voiculescu se va prescrie în decembrie anul acesta. Sper să se dea o soluţie definitivă până la împlinirea termenului de prescripţie”, a declarat Kovesi, fapt ce trădează agitaţia din jurul dosarului “Telepatia”. Kovesi a revenit marţi, după ce instanţa a amânat pentru 1 iulie dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). “Ceea ce vă pot spune este că un dosar care a fost pe rolul instanţelor de judecată mai mult de şase ani este important să se soluţioneze printr-o hotărâre(...). Este important să se dea o soluţie indiferent care este”, a declarat Kovesi la TVR.
Că un dosar stă prea mult pe rolul instanţelor a deranjat-o pe Kovesi şi în cazul preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan. Ea a sesizat săptămâna trecută Inspecţia judiciară din cadrul CSM referitoare la posibile abateri disciplinare  ale judecătorilor din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca în dosarul Oprişan pe motiv că această cauză nu a fost soluţionată de peste 8 ani. “Dacă avea intenţia să facă un lucru cu adevărat serios în timpul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, trebuia să o facă în mod secret la Inspecţia Judiciară, care verifică şi în cazul în care există o abatere disciplinară, CSM lua o decizie în acest sens. Dar, în condiţiile în care o astfel de cerere precum cea a doamnei Kovesi este scoasă în spaţiul public la trei zile de la data la care doamna Macovei afirma despre dosarul meu că se tergiversează, şi imediat preşedintele Judecătoriei Cluj iese şi spune că dosarul este judecat de judecătorul Lucian Buta, este responsabilitatea sa. În ce ţară trăim? Am ajuns ca procurorul să îi scrie unui preşedinte de instanţă, iar preşedintele să îl tragă de ureche pe magistrat şi să îl pună să execute ordinul de la DNA!”, a declarat Oprişan.

Indicaţii şi pentru Inspecţia Judiciară
Conform Lumea Justiţiei, ne putem aştepta ca şefa DNA să procedeze la fel în continuare – să anunţe public că sesizează Inspecţia Judiciară şi în cazul celorlalte mii de dosare care necesită un “imbold” pentru a fi soluţionate mai rapid. Şi ca să fie sigură că nu face presiuni degeaba, Kovesi a pus biciul şi pe Inspecţia Judiciară. Ea a acuzat că aceasta nu soluţionează aşa cum ar trebui dosarele magistraţilor care ulterior sunt anchetaţi pentru fapte de corupţie, pe care fie le clasează fie la “dă la o parte”. Sunt anumite localităţi unde se ştie despre X că toate dosarele ajung la el şi soluţiile se dau cum se dau. Cei mai mulţi care au fost prinşi aveau multe sesizări la Inspecţia Judiciară care au fost clasate sau date la o parte. (…) Sunt şi dosare vechi de 8 ani, încercăm să sesizăm Inspecţia Judiciară să facă un control. Există un pericol ca unele dosare să se prescrie. Şi ne întoarcem din nou la Inspecţia Judiciară şi la rolul activ pe care ar trebui să îl aibă. (…) Judecătorul la care se prescrie un astfel de dosar ar trebui să primească cel puţin o sancţiune disciplinară”, a declarat Kovesi săptămâna trecută la B1Tv.

Şi DNA-ul lui Morar a cercetat judecători
Şi pe vremea lui Daniel Morar, în cazul Marian Oprişan, DNA a deschis, acum 6 ani, la Secţia de combaterea Corupţiei, un dosar pentru judecătoarea Luminiţa Duţă de la Judecătoria Focşani şi a lui Adrian Neacşu, preşedinte al Tribunalului Vrancea la acea dată, în căutarea unor dovezi pentru susţinerea unor luări de mită, în baza unei anonime. Ancheta a fost realizată de către procurorul Eugen Stoina. În timpul anchetei s-a autorizat interceptarea telefoanelor acestora şi a telefonului lui Marian Oprişan. Pe parcurs, s-a constatat că telefoanele avizate pentru interceptare ale judecătorilor Duţă şi Neacşu erau folosite de alte persoane, drept pentru care, printr-o ordonanţa dată de procuror, s-a dispus încetarea imediată a interceptărilor telefonice. Totuşi, şi magistraţii, şi Oprişan au fost monitorizaţi şi interceptaţi în continuare, video şi audio (ambiental) prin autorizaţia dată de Curtea de Apel Bucureşti. Deşi efortul DNA, de căutare a unor posibile infracţiuni, a fost maxim, în mediul ambiental nu au existat convorbiri înregistrate, fapt ce reiese din Rezoluţia din 1 octombrie 2008. În lipsa oricărei probe sau indicii privitoare la săvârşirea vreunei infracţiuni de corupţie, procurorul Eugen Stoina de la DNA a dat, în octombrie 2008, soluţia de neîncepere a urmăririi penale pentru magistraţii Duţă şi Neacşu, pentru soţia lui Adrian Neacşu, pentru Marian Oprişan şi avocatul Ion Bratu. Pasaje din Rezoluţia procurorului Stoina sunt foarte importante, întrucât este devoalată toată procedura legală, cu motivări fireşti de admisibilitate, precum şi modul în care dosarul a fost judecat până în 2008, nedescoperindu-se nimic nelegal sau care să intre sub incidenţa unor abateri disciplinare.