Legi modificate pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat ieri că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spre avizare mai multe proiecte de legi la care instituţia pe care o conduce a lucrat în ultimele şase luni.

Prin modificările operate în proiectul pachetului de legi ale "micii reforme", reprezentanţii Ministerului Justiţiei (MJ) au avut în vedere şi nevoile reale ale mediului de afaceri, desluşite după un dialog direct cu reprezentanţii acestui sector. "Mediul de afaceri are nevoie de mai multă celeritate în desfăşurarea proceselor comerciale, dar şi de eradicarea corupţiei, absolut necesară pentru un mediu de afaceri serios", a spus ministrul Predoiu în conferinţă de presă. Pentru scurtarea şi uşurarea procedurilor în desfăşurarea proceselor comerciale, astfel încât litigiile dintre două sau mai multe societăţi comerciale să poată fi soluţionate mai rapid, ministerul a propus o altă dimensionare a medierii.

Concret, după cum a explicat secretarul de stat Lidia Barac, concilierea, prevăzută în Codul de procedură civilă la art. 720 este înlocuită cu medierea. "Ca să mergi în comercial la instanţă erai condiţionat de o conciliere care se făcea formal şi era o condiţie prealabilă pentru a înainta procesul. S-a renunţat la ea în favoarea medierii, care are efecte mai serioase. Poţi nici să nu mai ajungi la instanţă, ceea ce este foarte important, deoarece durata proceselor comerciale şi volumul de activitate al instanţelor deseori blochează circuitul banilor în comerţ, ori acest circuit reprezintă chiar viaţa comercială", ne-a declarat Lidia Barac. O altă modificare, impusă şi după colaborarea cu mediul de afaceri, este eliminarea suspendării executării pedepselor pentru infracţiunile de corupţie, măsură impusă după ce ministerul a constatat că judecătorii îi iartă foarte des pe inculpaţii pe care îi condamnă pentru corupţie de executarea în fapt a pedepsei.

Cea mai importantă dintre modificări priveşte însă activitatea de la Registrul Comerţului. Printr-o lege unică au fost "codificate" şi uniformizate toate dispoziţiile legale privitoare la înregistrarea firmelor la Registrul Comercial, care se găseau până acum în diferite legi. În proiect se propune statutul profesiei de registrator comercial, care va fi un funcţionar cu statut special angajat prin concurs şi numit de ministrul Justiţiei, va avea incompatibilităţi similare magistraţilor şi va putea fi eliberat din funcţie pentru incompetenţă profesională dacă primeşte calificativul "nesatisfăcător" sau nu promovează testul de evaluare. Completul de nouă judecători de la instanţa supremă va fi format doar din cinci magistraţi de la Secţia Penală. Este introdusă răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare comise din rea-credinţă sau gravă neglijenţă, când încalcă cu ştiinţă, şi respectiv nesocoteşte din culpă, normele de drept material şi procesual.

Se impune în proiect ca fiecare magistrat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţii ce vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

O premieră pentru România o constituie şi "liberalizarea" profesiei de expert criminalistic, pe care o încearcă acum MJ. "Am încercat să nu transformăm monopolul de stat deţinut prin Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică (INEC) într-un monopol privat, adică să nu schimbăm un rău cu alt rău. Proiectul permite emulaţia profesională, oferă garanţii de obiectivitate şi liberalizează profesia. Am constatat că persoane pe care dumneavoastră le puneţi în ramă una spuneau în discursul public, iar pe de altă parte opreau diversificarea, externalizarea serviciilor. Am spart acest nod gordian şi eu cred în această soluţie", a declarat ministrul Predoiu. Astfel, dacă proiectul va deveni lege, vor putea efectua expertize criminalistice nu doar cei de la INEC, ci şi persoane fizice şi juridice, autorizate în condiţiile legii, pentru fiecare tip de expertiză fiind necesare şi obligatorii nu doar anumite studii superioare, ci şi condiţiile tehnice specifice, după un sistem transparent ca şi cel francez, a precizat secretarul de stat Alina Bica. (În ziarul următor vom prezenta pe larg noua viziune privind expertiza criminalistică din România).

După reorganizarea cerută de Guvern, MJ va rămâne doar cu doi secretari de stat (faţă de trei cât are în prezent) şi un subsecretar de stat, noua organigramă a instituţiei fiind o "adaptare la necesităţile post-aderare" a României la Uniunea Europeană, a anunţat ministrul Justiţiei.

Răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare, punct fierbinte
Răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor pentru greşelile profesionale ce au determinat erori judiciare şi condamnări ale României la CEDO a fost mereu un punct fierbinte al discuţiilor dintre magistraţi şi cei puşi să cârmuiască justiţia şi ţara. Acum, când Ministerul Justiţiei a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de lege prin care prevede condiţiile în care un magistrat poate răspunde material pentru erorile judiciare săvârşite din rea-credinţă şi gravă neglijenţă, se întrevede o nouă rundă de dezbateri aprinse.
"Echilibrul dintre independenţa magistraţilor şi responsabilitatea lor este zdruncinat acum!"
Judecătoarea Lidia Barac, secretar de stat în Ministerul Justiţiei

"Varianta propusă de noi este puţin diferită de versiunea oferită de CSM", ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Lidia Barac. "Iniţial a existat o relaxare a articolului 96 din Legea 303/2004 care dădea dreptul persoanelor vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare numai dacă eroarea juridicară a fost constatată printr-o hotărâre irevocabilă pronunţată în urma rejudecării cauzei. Ori acest lucru era inadmisibil. Am amendat acest text", a spus Lidia Barac în conferinţa de presă organizată luni la Ministerul Justiţiei de toată conducerea instituţiei.
"Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane"
Art. 96 alin. 4 din propunerea legislativă

"Atât în cazurile de natură penală, cât şi în celelalte, statul răspunde pentru erorile judiciare. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului prin acţiunea în regresie doar dacă se face dovada într-un tribunal că magistratul a săvârşit eroarea judiciară ca urmare a unei grave neglijenţe sau din rea-credinţă", a spus Lidia Barac. Acţiunea în regresie nu poate fi deschisă împotriva magistratului decât dacă în prealabil s-a stabilit răspunderea disciplinară a judecătorului sau a procurorului ori răspunderea penală a acestuia. Motiv pentru care Ministerul Justiţiei a propus şi modificarea art. 99 din Legea 303/2004, deoarece în prezent nu există abaterea disciplinară care constituie condiţia prealabilă a acţiunii în regresie, a anunţat Lidia Barac. Statul, prin Ministerul de Finanţe, are dreptul de a deschide acţiunea în regresie în termen de un an de la data rămânerii hotărârii definitive prin care s-a stabilit eroarea judiciară.
"Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual"
Art. 96 alin. 5 din propunerea legislativă