Lirica ortodoxa

Poetii Vasile Voiculescu, Radu Gyr, Vasile Militaru, Zorica Latcu, Daniil Tudor, Nichifor Crainic si Ioan Alexandru au imbinat cu har talentul de a scrie si credinta in Dumnezeu.

Poezia romaneasca de factura religioasa este o realitate, nu o inventie si are locul ei bine definit in istoria literaturii noastre, chiar daca abia dupa ’89 creatia de acest gen a putut fi citata si facuta cunoscuta publicului.

N-am auzit vreodata rugaciuni mai frumoase decat psalmii Regelui David. Dar psalmistul Vechiului Testament era profet, era om care vorbea cu Dumnezeu si caruia i se descopereau lucruri mari ce aveau sa se petreaca in viitor, mai ales legate de venirea Mantuitorului, si David mai era si regele poporului Israel, dar era in acelasi timp si un poet extraordinar. Daca rugaciunea lui era ascultata, inseamna ca Domnului ii plac poetii.

Frumuseti necunoscute de catre multi sunt imnurile scrise de o seama de sfinti atat din Rasarit, printre care: Sfantul Simeon Noul Teolog, Teolipt al Filadelfiei, Andrei Criteanul, Roman Melodul, Ioan Damaschin, Teodor Suditul, cat si din Apus - Francisc din Assisi, Ioan al Crucii si Teresa de Avila.

ALEXANDRU. Dintre romanii care au scris frumos si s-au gandit la Dumnezeu cand au facut aceasta, Ioan Alexandru este poate cel mai cunoscut. Este cunoscut pentru "Imnele bucuriei" , dar si mai mult pentru "Lumina lina" ce iti taie respiratia cand o asculti cantata de Tudor Gheorghe. Din scrierile poetului Logosului divin si al Invierii am ales spre exemplificare un fragment din poezia "Fiul meu": "Cand esti trist si sufletul te doare / Si cugetul apasa spre mormant / Si te zbati ca tolul in valtoare / Sa stii ca te mananca Duhul Sfant". Este cu atat mai convingatoare poezia lui Ioan Alexandru, cu cat stii ca si viata lui a fost una de traire autentica ortodoxa.

Din generatiile ceva mai vechi, poeme reprezentative pentru tematica religioasa au scris Vasile Voiculescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Daniil (Sandu) Tudor si Zorica Latcu (Maica Teodosia).

VOICULESCU. De fel din Parscovul Buzaului, dupa ce a urmat doi ani Literele, Vasile Voiculescu a studiat apoi Medicina, pe care a si profesat-o cu convingere, fiind un autor de talent atat in versuri, cat si in proza si in teatru, dar si un om de radio remarcabil. Intre versurile de tinerete, "Poemele cu ingeri" au un vadit caracter religios, in care se desfasoara un intreg univers crestin ce abunda in viziuni paradisiace: "Asa, ani de-a randul / M-am canonit sa car lumina cu gandul... / Atunci ai trimis ingerul tau sa-mi arate / Izvorul luminii adevarate". In versurile de maturitate insa tot arsenalul de gand si forta poetica este centrat asupra Mantuirii. Metafora nu-l intereseaza in primul rand pe Voiculescu, desi are unele imagini dintre cele mai frumoase scrise in poezia romaneasca: "De-alunec in prapastiile-Ti sfinte, / Ce-mi pasa, tot in Tine cad".

GYR. Este stiut mai ales ca autor al celebrei poezii "Iisus in celula": "Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula / O, ce trist si ce-nalt parea Crist! (...) // Oftand si-a intins truditele oase / pe rogojina mea cu libarci (...)//Unde esti, Doamne? Am urlat la zbrele. / Din luna venea fum de catui... (...) M’am pipait... si pe mainile mele, am gasit urmele cuielor Lui". Radu Gyr este marturia vie a suferintei care mantuieste si a cuvantului care incurajeaza, a poeziei ca rugaciune auzita in cer si pe pamant. Versurile sale sunt imprimate de stigmatul cumplitelor suferinte din inchisoare, dar in acelasi timp sunt pline de lumina harului izbavitor, colegii sai de celula invatandu-i poeziile vers cu vers, cu sentimentul ca nu mai sunt singuri si uitati in valmasagul ororilor inchisorii.

CRAINIC. Teolog, ziarist, profesor si poet, Nichifor Crainic, asemenea lui Voiculescu si Gyr, a suferit in inchisorile comuniste. Daca in articolele semnate in revista Gandirea, pe care a si condus-o, propovaduia un nationalism crestin, care i-a adus de multe ori si critici aprinse, si dusmani, poezia sa este una dominata de o nota religioasa in general, cu motive de inspiratie din viata campeneasca: "Vom asculta din strana vecernia-n sobor / Cand intra-n schit o data cu pasul serii lent / In murmure ca zvonul albinelor in zbor / Naluci calatorite din Vechiul Testament". In revista condusa de el, Crainic i-a promovat, printre altii, pe Lucian Blaga, Vasile Voiculescu si Ion Pillat.

MILITARU. Vasile Militaru este un prolific autor de fabule si cugetari, dar si semnatar al unor poezii profund religioase. Nascut intr-o comuna ilfoveana, a publicat in perioada interbelica volumele "Stropi de roua", "Poemele nemuririi", "Psaltirea in versuri", "Divina zidire". Indemnat sa scrie versuri de propaganda comunista, el a raspuns: "In poeziile mele niciodata nu va prima poporul cu tractorul". Intrucat scria versuri de genul: "Marire Tie, Doamne Sfinte, / Ca mi-ai dat viata - o comoara", el nu putea sa scrie lingusitor la adresa partidului unic. A murit la 8 iulie 1959 in inchisoarea de la Ocnele Mari.

TUDOR. Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor) sau ieromonahul Daniil Tudor de la Rarau a initiat, in 1945, pe langa Manastirea Antim, miscarea duhovniceasca Rugul Aprins, la care au participat numerosi oameni de cultura si spiritualitate ai vremii. Ca poet, Sandu Tudor a publicat versuri de inspiratie religioasa in revista Gandirea, era un fervent aparator al valorilor ortodoxiei pe care nu se sfia sa le apere in lungi si aprinse convorbiri la Capsa. Ulterior, Sandu Tudor s-a calugarit si a murit in inchisoarea de la Aiud.

LATCU. Am lasat la urma poezia religioasa a Zoricai Latcu (monahia Teodosia), dar ea nu este cea de pe urma. Dimpotriva, universul imaginar, metaforele si sensibilitatea ei intrec multe din compozitiile de gen. Sunt multe poemele pe care as putea sa le citez, dar am ales un fragment din "Ectenie", pentru sentimentul de seninatate si firesc pe care il inspira: "Pentru ca iubirea noastra sa-nfloreasca, / Alba cum e crinul Bunelor Vestiri, / Pentru ca mladita dragostei sa creasca, / Plina de miresme, dulce de rodiri, / Pentru ca din neaua grea de peste iarna/ Rod de viata calda iarasi sa legam, / Pentru ca lumina peste noi sa cearna, / Domnului sa ne rugam".

FILA DE ACATIST

Bucura-te, leagan alb de iasomie, Catre care-n roiuri fluturii coboara, Bucura-te, raza stelei din vecie, Bucura-te, Maica pururea Fecioara, Dulcea mea Marie. Bucura-te, Floare fara de prihana, Alba ca argintul noptilor de vara, Spicul cel de aur vesnic plin cu hrana, Mirul care vindeci orice fel de rana, Bucura-te, Maica pururea Fecioara, Ploaia cea de mana. Bucura-te, brazda plina de rodire, Munte Sfant in care s-a- ngropat comoara, Bucura-te, cantec tainic de iubire, Clopot de chemare, cantec de marire, Bucura-te, Maica pururea Fecioara, Blanda fericire. Bucura-te marul vietii care-nvie, Pomul greu de roada-n plina primavara. Bucura-te, iarasi, tarm de bucurie, Dintru care curge miere aurie, Bucura-te, Maica pururea Fecioara, Sfanta mea Marie. Zorica Latcu