Lovitura de teatru - Munaf: procesul a durat doua luni

Mohammad Munaf, fratele lui vitreg, Yousef Al Amin, si cumnatul lui, Ibrahim Al Giuburi, condamnati si ei la moarte prin spanzurare de o instanta irakiana, au recunoscut implicarea lor in rapirea jurnalistilor romani. Potrivit unor surse diplomatice, procesul din Irak, despre care autoritatile romane habar nu au avut, a inceput in urma cu doua luni.

Mohammad Munaf, fratele lui vitreg, Yousef Al Amin, si cumnatul lui Ibrahim, Al Giuburi, condamnati si ei la moartea prin spanzurare de o instanta irakiana, au recunoscut implicarea lor in rapirea jurnalistilor romani. Procesul, in care ei si alti trei irakieni si-au primit pedeapsa, a inceput in urma cu doua luni.

Procesul desfasurat pe rolul Tribunalului Penal Central irakian, despre care nici o autoritate romana n-a avut habar, a inceput in urma cu aproximativ doua luni de zile, potrivit unor surse diplomatice bine informate. Judecatorii irakieni care au aplicat sentinta condamnarii la moarte au avut in fata atat declaratiile date de inculpati anchetatorilor romani si rechizitoriul intocmit de procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu, in traducere araba, cat si probele administrate in cadrul anchetei desfasurate de Ministerul irakian de Interne, care si-a incheiat cercetarile dupa mai bine de un an de la data primei audieri a lui Mohammad Munaf. La sfarsitul anchetei, in urma cu aproximativ doua luni, Departamentul de Cercetare a Crimelor Majore, din cadrul Ministerului irakian de Interne, a transferat toate procedurile in acest caz pe rolul instantei de judecata. Cu alte cuvinte, procesul lui Munaf din Irak a inceput la scurt timp dupa (sau cam in aceeasi perioada) ce in Romania judecatorii dispuneau judecarea separata a lui Munaf si Omar, in dosare distincte.

Printre cei care au primit aceeasi pedeapsa ca si Mohammad Munaf, se afla fratele lui vitreg Yousef Al Amin, cumnatul lui, Ibrahim Al Giuburi, Omar Jassam, Al Qasir Salam si Abedal Jabbar, zis Hajji. Ei au fost audiati si de procurorii romani, dar in dosarul aflat acum pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, toti, in afara de Munaf, au doar rolul de martori, deoarece, potrivit legislatiei, ei nu puteau fi pusi sub invinuire in Romania, dupa cum s-a aratat chiar in actul de inculpare a sirianului Omar Hayssam si a partenerului sau Mohammad Munaf.

FRATELE SI CUMNATUL. Youssef Al Amin, fratele vitreg, a recunoscut ca l-a ajutat pe Munaf in planuirea rapirii la Bagdad. El a fost cel care, invalid fiind (ranit la mana dreapta in urma unei confruntari armate in Irak), a apelat la cumnatul sotiei sale, Ibrahim Al Giuburi, pentru gasirea unei grupari de rapitori. A fost gasit prietenul Al Qasir Salam si s-a ajuns la Al Salmani Omar, iar prin acesta la Al Slemani Abedal Jabbar, supranumit Hajji. La randul lui, Hajji a fost de acord cu punerea in practica a rapirii si l-a contactat pe Samarai Hikmat, acesta avand legaturi directe cu gruparea sunita apropiata de Ansar Al Sunna, condusa de Abu Sahar. Intalnirea dintre Hakim Samarai, Hajji si Abu Zahar a avut loc in cartierul Al Jamia din Bagdad (universitate), loc in care s-au pus la punct conditiile in care ostaticii urmau sa fie sechestrati, precum si durata detentiei (cinci zile). Dupa cum a recunoscut in fata autoritatilor, Youssef a participat si la apelarea lui Omar Hayssam pentru rascumparare, alaturi de cumnatul sau si al lui Munaf, Ibrahim Al Giuburi. Acesta, fost ofiter de cariera specializat in telecomunicatii in armata lui Sadam Husein, in varianta primului scenariu, de rapire a unor oameni de afaceri si politicieni romani, avea rolul de a executa operatiunea (cu ajutorul membrilor tribului Kubeisi) atunci cand afaceristii ar fi iesit din restaurantul unde ar fi urmat a fi invitati. Giuburi urma sa-i telefoneze lui Omar Hayssam si sa-i ceara o rascumparare de un milion de dolari pentru fiecare persoana. Varianta a cazut, planuindu-se si executandu-se rapirea jurnalistilor, cu un cost recunoscut de inculpati la 30.000 de dolari. Al Qasir Salam a recunoscut ca el i-a pus in legatura pe Ibrahim, Yousef si Munaf cu Omar Jasam. Iar Jasam a recunoscut ca el a fost omul de legatura intre cei trei si gruparea apropiata lui Hajji. Dupa arestarea lui Hajji a reiesit implicarea lui Hakim AL Samarai in realizarea contactului cu gruparea lui Abu Sahar.

JURISDICTIA CUI? Audierea lui Munaf de catre procurorii romani a avut loc in datele de 30 si 31 mai 2005, "conform conditiilor impuse de autoritatile americane, descrise in procesul-verbal incheiat la baza militara americana Camp Crooper din Bagdad", dupa cum se arata chiar in actul de inculpare din Romania. Alte audieri au avut loc in perioada 25-29 iulie si la 15 septembrie 2005, data la care Munaf a raspuns si celor 73 de intrebari ridicate de Omar Hayssam. Pai daca autoritatile americane au fost cele care au impus conditii, cum ramane cu cererea de extradare pe care Romania nu a mai formulat-o "oficial, de oficial" din pricina ping-pong-ului jucat de SUA si Irak cu propriul nostru ministru al Justitiei? Americanii spun ca Munaf nu-i la ei, si irakienii la fel, deci cui sa-l ceri, s-au intrebat reprezentantii Ministerului Justitiei. Raspunsul era chiar in rechizitoriul procurorului Ciprian Nastasiu: "Munaf a fost preluat in custodia armatei americane din cadrul Fortei Multinationale din Irak, care l-a retinut in baza Rezolutiei 1546 din 8 iunie 2004 a Consiliului de Securitate al ONU, intrucat s-a considerat ca reprezinta un pericol pentru securitatea Irakului".

INDREPTATIRE. Actele internationale care ne-ar fi indreptatit sa insistam cu cererea de extradare care ar fi? Conventia internationala contra luarii de ostatici, adoptata la New York la 17 decembrie 1979, dar si mai multe rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU. Spre exemplu, irakienii si americanii sunt obligati sa ne acorde asistenta necesara desfasurarii procedurilor penale impotriva unor persoane acuzate de terorism, inclusiv pentru aducerea acuzatului in fata justitiei, potrivit Rezolutiei 1373 din 18 septembrie 2001, dar si potrivit Conventiei mai sus-citate, care a fost semnata de Irak in anul 1980, iar de Romania, zece ani mai tarziu. Nu doar statele luate separat puteau sa acorde asistenta Romaniei in eforturile sale, ci chiar Forta Multinationala (din care Romania face parte), careia tot Consiliul de Securitate al ONU, prin Rezolutia 1546, din 8 iunie 2004, i-a dat autoritatea sa ia toate masurile necesare pentru a contribui la prevenirea si combaterea terorismului.

BLOCAJ

Dosarul de terorism al lui Mohammad Munaf, desprins din cel al lui Omar Hayssam de la Curtea de Apel Bucuresti, va ramane fara subiect daca hotararea de condamnare la moarte ramane definitiva. Autoritatile irakiene ar putea cere Romaniei sa recunoasca hotararea judecatorilor irakieni de condamnare a lui Munaf, acesta fiind judecat in lipsa de magistratii nostri pentru implicare in rapirea celor trei jurnalisti romani la Bagdad la 28 martie 2005. Acest lucru s-ar putea petrece numai dupa ce sentinta ramane definitiva: fie moartea, fie comutarea pedepsei in inchisoare. Potrivit unor surse judiciare, Munaf este insa martor protejat pentru autoritatile romane, ceea ce ne-ar impiedica sa recunoastem condamnarea la moarte. Inainte de vestea condamnarii lui, Ministerul nostru de justitie a inaintat partii irakiene o noua cerere pentru audierea lui Munaf, in cadrul unei comisii rogatorii, prin videoconferinta. Solicitarea nu a primit inca un raspuns.