"LYRA", 125 DE ANI DE LA PRIMUL CONCERT /Acorduri muzicale în oraşul cu salcâmi

Sunt cuvintele medicului, dirijorului şi muzicologului Nicu Teodorescu. N-am regăsit în aceste vorbe nici o urmă de exagerare. Am pornit spre Brăila să-i călcăm pietrele, să-i aflăm tainele. În acest oraş, muzica a fost plămădită în acorduri line pe care azi Dunărea încă le ascultă şi le poartă mai departe. Am mers să-l cunoaştem pe dr Nicu Teodorescu, îndrăgostit de muzică şi de oraşul în care s-a născut. Cum în familia domniei-sale, muzica a fost preţuită, Nicu Teodorescu a studiat vioara şi pianul din primii ani de viaţă. În adolescenţă a făcut parte din orchestra Liceului Nicolae Bălcescu, apoi a urmat cursurile Conservatorului din Timişoara şi Cluj-Napoca. Proaspăt absolvent, a fost repartizat profesor la şcoala de Muzică din Timişoara. Ulterior a absolvit şi Facultatea de Medicină. Dragostea pentru muzică şi pentru oraşul natal l-a adus însă din nou la Brăila chiar dacă viaţa i-a oferit numeroase oportunităţi. Aici a fost medic radiolog. Dar n-a rămas departe de orchestra simfonică şi nici de Societatea Filarmonică Lyra, unde a învăţat să cânte, în copilărie, fiind elev al unor profesori celebri.

Astăzi, muzicalitatea Brăilei nu se mai aseamănă cu cea de ieri. Dar străzile poartă încă acorduri tainice ce-şi fac simţită prezenţa la fiecare pas. Şi asta pentru că, înainte de a învăţa să citească şi să scrie şi să aibă la îndemână diferite facilităţi, locuitorii Brăilei au avut parte de muzică. "Un rol important în formarea gustului pentru teatru şi muzică l-au avut la Brăila şi turneele trupelor franceze, italiene, germane sau austriece, care în drumul lor spre Rusia, unde erau atrase de câteva centre mari ca Petersburg, Kiev, Moscova şi, mai cu seamă, Odessa sau în drum spre Ţarigrad, ajungeau şi la Brăila. Primele spectacole de operă au avut loc în anii 1831 (trupa franceză de operă din Iaşi aflată în turneu în drum spre Bucureşti) şi 1832 trupa germană de operă condusă de Madam (Frisch Marie Thérčse Frisch, baroană de Langenau, aflată, de asemenea, în drum de la Iaşi la Bucureşti).

SPECTACOLE. Brăila a avut una dintre cele mai vechi orchestre din ţară. Primul gând al primarului Constantin Berlescu, în anul 1864, când a devenit edil al Brăilei, a fost să înfiinţeze o societate filarmonică. "La Bucureşti, prima societate filarmonică a apărut la 11 mai 1868 şi a fost înfiinţată prin stăruinţele lui Eduard Wachmann", ne-a spus dr Nicu Teodorescu. În 1871 a  luat fiinţă la Brăila Corul Armonia, care a concertat un an mai târziu. Dar instituţia care avea să poarte stindardul muzicii culte la Brăila de-a lungul vremurilor, Societatea Filarmonică Lyra, a luat fiinţă la 24 octombrie 1883. "Membri fondatori au fost George Cavadia, Emilio Mayer, Petrache Corbuli, Emmanuel Drossino, Ioan Umvogel, A. Axelrad, Adolfo Bini, Petrică Jean, Sofocle Rasti Petzalis şi fraţii Mihail şi Isidor Mihailidi. La 17 februarie 1884, în urmă cu 125 de ani, în Sala Weibl a avut loc primul concert simfonic al Orchestrei simfonice Lyra. În 1895, primarul N.N. Ionescu hotărăşte să înfiinţeze în cadrul Primăriei un serviciu al muzicii  cu două orchestre, una simfonică şi alta de fanfară.

Din acest moment, viaţa muzicală a Brăilei se îmbogăţeşte cu manifestări concertante săptămânale", adaugă dr Teodorescu.

Palatul Societăţii Filarmonice Lyra (astăzi Instituţia Publică de Spectacole Orchestra Simfonică Lyra) a traversat veacurile şi poartă încă muzicalitatea pieselor interpretate de artişti celebri. Printre aceştia, şi marele muzician George Enescu, bun prieten cu familia Ştefănescu-Goangă, care spunea că Brăila are la Palatul Lyra o veritabilă "Sală Dalles", apreciind calităţile acustice ale sălii de spectacole.