Angajați din poliție, primărie și asistență socială au fost complicii grupării din Maramureș care aduceau tineri din Germania în cadrul unui așa-zis program de "reeducare". Procurorii DIICOT au suspiciuni că liderii organizației aveau relații cu persoane care fac parte din autorităţile locale și le facilitau acestora accesul la informaţii în legătură cu controalele şi verificările efectuate periodic de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş.
Atunci când se făceau astfel de controale, minorii erau sedaţi şi supravegheați strict pentru a nu rămâne singuri cu inspectorii români și a nu lua legătura cu oficiali veniți din Germania .
Gruparea a fost înființată în 2014 de soţii Schumann Bert Sieghard şi Schumann Babett, alături de cetăţeanul român Vasile Năsui, zis "Neţu", şi avea ca scop aducerea în România pentru reabilitare şi reintegrare socială a unor adolescenţi germani care aveau comportamente antisociale, provenind de regulă din medii dezorganizate (părinţi divorţaţi, narcomani, alcoolici) sau care, din cauza unor afecţiuni grave (depresie, psihoză, dependenţă de droguri), au devenit instabili emoţional şi prezentau comportamente dezordonate.
Copiii erau luaţi de statul german în custodie de la părinţii lor, după care erau încredinţaţi serviciului social "Projekt Maramureş", fondat şi coordonat de cetăţeanul german Schumann Bert Sieghard, al cărui furnizor acreditat este Asociaţia Esperando din Baia Mare. În aceste programe sunt prevăzute în scop de reabilitare o serie de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative.
Anchetatorii spun însă că, în realitate, tinerii erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale şi erau supuşi la metode dure şi brutale de educație, promovate de Schumann Bert Sieghard în baza unor convingeri educative personale. Acestea presupuneau aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de sclavie, fiind exploataţi prin obligarea la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor, îndeplinirea unor servicii lucrative, exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis "arest", exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger, frig, ploaie) şi verbală, constând în umilinţe și jigniri.
Acestea au creat grave traume psihice şi fizice minorilor, unii dintre ei încercând să se sinucidă din această cauză.