Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai importante zone protejate de pe Pământ, Marea Moartă, este în pericol de dispariţie. În ultimii ani, supraexploatarea şi încălzirea globală au făcut ca malurile acestui loc unic pe glob să se retragă cu 50 până la 100 de metri. Soluţii există, însă pentru ca ele să fie puse în practică e nevoie de complicate decizii politice.
Situată în partea de sud-est a Israelului, la graniţa cu Iordania, Marea Moartă este unul dintre cele mai spectaculoase locuri de pe toată planeta. Amintită des şi în Biblie, Marea Moartă este în fapt un lac foarte întins, aflat în plină zonă deşertică. Peisajul din această parte a lumii este ireal. Prin partea israeliană, trebuie să treci întâi de Ierusalim.
Paradoxul începe de pe Muntele Măslinilor, care are un versant verde, plin de vegetaţie şi viaţă, întors spre soare-apune, în vreme ce cealaltă faţadă, cu faţa spre est, contorizează primii metri din Deşertul Iudeei. Munţi de rocă şi mult nisip, văi adânci, cu pământ crăpat din cauza secetei, totul colorat într-un bej pătrunzător, scăldat în lumina puternică a soarelui. După 20 de kilometri străbătuţi prin acest decor arid şi torid, iese în cale o apă de un albastru-verzui, cu maluri abrupte.
Este situată la 400 de metri sub nivelul mării. Aici poţi afla, cu umor, răspunsul la întrebarea pe care mulţi oameni şi-au pus-o în viaţă: cât de mult poţi cobori, cât de jos poţi să ajungi. Puţinele şi leneşele valuri îţi dau o primă explicaţie pentru numele neobişnuit al acestei ape: Marea Moartă. Alimentat de milenii de apa Iordanului, acest lac este un iad pentru viaţă. Apa lui conţine aproape o sută de substanţe, în majoritate săruri, care fac imposibilă orice formă de viaţă, de unde şi numele de Marea Moartă.
Dimensiunile sale sunt supranaturale. Malurile sunt albe de sare şi foarte dure, aproape pietrificate. În lumina soarelui se încing şi fac totul irespirabil în jur, aşa că e greu de presupus că cineva poate rezista prea mult la plajă. Totuşi, bronzul este uniform, iar pielea nu se arde, indiferent dacă faci plajă dimineaţa sau la orele amiezii, în plină zi de vară. Când intri în apă, în loc de nisip, aşa cum te-ai aştepta, întâlneşti valuri de sare pietrificată. Senzaţia grunjoasă nu se compară cu nimic. După câţiva metri, apa te ia pe sus şi nu-ţi rămâne decât să pluteşti ca un fulg. Se poate înota, însă apa îţi va intra în gură şi mai ales în nas şi te va arde, aşa că mai bine te laşi păgubaş şi, întins pe spate, priveşti absorbit malul iordanian sau pe cel israelian.
Acest peisaj atipic moare la rândul său încet, dar sigur. Sărurile din Marea Moartă sunt o adevărată binecuvântare pentru industria cosmetică. Atât Israelul, cât şi Iordania încasează în fiecare an miliarde de euro din exporturi ale cremelor, loţiunilor, uleiurilor şi altor produse de îngrijire a corpului bogate în săruri extrase din Marea Moartă. Industria farmaceutică prosperă de asemenea de pe urma compoziţiei chimice a apelor acestui lac. Multe boli de piele, foarte grele, îşi pot găsi leacul sau măcar ameliorarea cu ajutorul produselor făcute din aceste substanţe chimice.
SITUAŢIE DISPERATĂ
Cu alte cuvinte, apa Mării Moarte se exploatează pe scară industrială şi nu sunt semne că această activitate va înceta în deceniile următoare. Asta deşi, de mai bine de 10 ani, Marea Moartă scade într-un ritm galopant. Adică moare. Malurile sale s-au retras pe porţiuni întregi cu cu câte 100 de metri. Fostul fund de lac este acum o plajă stearpă şi neprimitoare. În ultimul deceniu, efectele tot mai pronunţate şi mai vizibile ale încălzirii globale au contribuit şi ele la acest fenomen de secare a Mării Moarte. Situaţia este calificată de mulţi experţi drept "disperată". Acum câţiva ani era doar "îngrijorătoare".
PROIECTE AMBIŢIOASE
Există două proiecte pentru salvarea Mării Moarte. Ambele foarte ambiţioase şi costisitoare, dar la fel de eficiente. Unul dintre ele implică doar Israelul, celălalt presupune o colaborare între Israel şi Iordania. În ceea ce priveşte proiectul israelian, acesta se reduce la transferul de apă din Marea Mediterană în Marea Moartă. Un proiect care se va întinde pe următoarea jumătate de secol şi va "înghiţi" aproximativ 100 de miliarde de euro.
Proiectat de ingineri israelieni, unii dintre cei mai iscusiţi din lume, sistemul de transportare a apei este unul cât se poate de sigur şi cu implicaţii minime în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Israelul, ca şi alte ţări care au deschidere la Marea Mediterană, precum Spania sau Italia, exploatează şi în acest moment pe scară largă această apă, pentru desalinizare. Singura hibă a acestui proiect este evident finanţarea.
Criza economică mondială, dar şi priorităţile pentru apărare ale Israelului ar putea întârzia salvarea Mării Moarte. În ceea ce priveşte colaborarea dintre Israel şi Iordania, aceasta ar presupune "cărarea" de apă din sud, din Marea Roşie, o altă apă alături de Marea Moartă, la care ambele state au acces. La fel de costisitor, cu aceleaşi probleme minime de mediu, transportul de apă dinspre Marea Roşie ar beneficia de o subvenţie importantă din partea Băncii Mondiale, care s-a oferit să garanteze şi chiar să plătească orice proiect serios în zonă, cu singura condiţie a colaborării tranfrontaliere. Ceea ce este mai greu de realizat, dar nu imposibil.
Citește pe Antena3.ro
