Matematica succesului

Carieră universitară fulminantă în SUA. Mai întâi la Princeton. A ajuns şi a activat vreme de mai mulţi ani la vestita Princeton, unde şi-a luat şi doctoratul, dar pentru un salariu atrăgător, ce se apropie de 100.000 de dolari, a ales Rochester, unde este profesor asistent şi în prezent.

Dan Andrei Geba, strănepotul celebrului matematician creator al faimoaselor culegeri de matematică, Grigore Gheba, a ajuns şi el un matematician de succes.

La Iaşi, pe când era în anul I la matematică, un profesor de algebră i-a dat o problemă, iar el în câteva săptămâni a efectuat o generalizare a acesteia, o premieră la nivel mondial. Acest lucru a contat foarte mult şi cântăreşte şi acum greu în CV-ul său. Din acest motiv, tot atunci, a fost invitat să ţină o dizertaţie pe această temă în faţa a 40 de profesori de matematică din întreaga lume adunaţi la un congres internaţional. Era singurul student printre participanţi, doar cadre didactice din SUA, Japonia, Italia, Spania, Franţa şi Germania.

Încă de la trei ani a învăţat operaţia de înmulţire ca pe o adunare multiplicată, numărând cu bunicul butucii de vie. Olimpic internaţional cu 38 de premii, a terminat liceul şi facultatea cu 10 pe linie, numele lui fiind încrustat pe stâlpii de marmură de la intrarea în liceu. La testul pentru plecarea peste hotare a fost singurul care a întrunit punctajul maxim. A ajuns mai întâi la Princeton şi acum se bucură de recunoaşterea internaţională. A primit numeroase premii americane şi din lumea întreagă, iar de curând a fost recompensat cu o bursă de cercetare de jumătate de milion de dolari, acordată de National Scientific Found din SUA, un for cu o reputaţie extraordinară la nivel mondial. Un laureat Nobel în fizică, Stephen Chu, care a activat la universitatea unde îşi desfăşoară românul activitatea, a fost numit recent de Barack Obama la Casa Albă, la Departamentul de Stat, în funcţia de consilier pe probleme de energie. 

PLĂTIT SĂ BLOCHEZE COMPUTERELE IBM. După ce si-a luat doctoratul la renumita Universitate Princeton, lucrând printre personalităţi celebre ale ştiinţei mondiale, printre acestea numărându-se şi laureaţi Nobel, a predat la Berkeley, universitatea de stat care are cea mai puternică şcoală de matematică din SUA, acolo unde activează şi cunoscutul matematician Daniel Tătaru, iar acum este profesor asistent la Rochester University. Oraşul american este, de altfel, cunoscut şi prin faptul că aici îşi au sediul companiile Kodak şi Xerox. Renumita firmă IBM i-a oferit un premiu substanţial pentru a născoci un algoritm care să facă ceva pentru a-i bloca un computer oferit în dar pentru aceasta.

Din păcate, nu i-a reuşit, dar a rămas cu senzaţionalul calculator. Însă, recent, National Science Foundation i-a acordat o bursă în valoare de 500.000 de dolari, pentru cercetare, datorită activităţilor deosebite pentru pregătirea cercurilor de matematică, dar şi pentru contribuţii în domeniul ecuaţiilor neliniare. Este un matematician de geniu al României, însă şi-a găsit recunoaşterea peste hotare. Toată lumea i-ar fi stat la picioare în ţara natală, dar a preferat să meargă în alt stat, unde s-a realizat în scurt timp. Despre şansele de reuşită pe care ţi le oferă Statele Unite aflăm din povestea sa. 

NUMELE. Când aud sintagma "culegerea lui Gheba", mulţi simt şi acum furnicături pe şira spinării. Dan-Andrei Geba, profesor de matematică la universitatea americană Rochester, este rudă cu vestitul profesor atât de cunoscut românilor. "Tatăl meu şi cu profesorul Gheba au fost veri, eu i-aş fi nepot, iar Dan strănepot. Noi provenim cu toţii din Basarabia, iar în limba rusă se scrie Geb, şi ei au şi un diftong ia/ea. În 1919, când au fost trecute actele din caractere slavone în caractere latine, la unii, pentru ca GE se citeşte în ruseşte ghe, au scris GH în română, la alţii au scris Ghebea, iar tata este singurul Geba", precizează ing.

Dorian Geba, tatăl tânărului matematician. Viitorul as al matematicii a început cu aritmetica de la vârsta de 3 ani. "Cu tatăl meu număra rândurile de vie, le ordona, le înmulţea, ştia câte tufe sunt. Cunoştea câţi bulbi de arpagic trebuie puşi pe un strat - avea în minte schema rândurilor. Era încă de atunci micul arhitect contabil al gospodăriei. Înmulţirea a învăţat-o ca o adunare repetată a butucilor de vie ai bunicului".

COPILĂRIA FURATĂ. Nu îi plăcea să scrie şi, de aceea, îşi punea bunicul să treacă în caiet enunţurile problemelor. El le rezolva şi nota doar răspunsurile. 
În clasa a IV-a a câştigat prima olimpiadă pe judeţ. În clasele a şaptea şi a opta a urcat pe podiumul naţional, el lucrând încă de pe atunci probleme din culegeri de matematică pentru anii superiori. La admiterea în clasa a IX-a ştia deja toată materia de liceu. A fost unul dintre copiii teribili ai Colegiului "Costache Negruzzi" din Iaşi. "Concurat de colegi cu părinţi profesori de matematică, s-a descurcat foarte bine. Se poate spune că a făcut liceul în trei ani, pentru că cel de-al treilea trimestru îl petrecea anual la loturile olimpice", îşi aminteşte tatăl său.



Dar toate acestea au avut un preţ. A simţit frumuseţea adolescenţei mai puţin decât ceilalţi copii, joaca sa fiind rezolvarea problemelor. Nu prea a făcut sport. Mingea pe maidan au bătut-o alţii pentru el. "O plimbare de câteva ore era singura recreaţie. În rest, stătea închis în camera sa, unde mama îi aducea de mâncare. Îl apuca ora două lucrând la matematică. Cumpăra cărţi, devenise un soi de şoarece de bibliotecă, . Nu a avut timp nici de fete. A cunoscut o tânără în anul III de facultate, a cerut-o în căsătorie, şi este şi acum cu ea". 

PLECAREA. În anul I, un profesor de algebră i-a dat o problemă care nu-şi găsise rezolvare la nivel mondial, dar el a obţinut soluţia după câteva săptămâni. În anul II, a intrat într-o grupă de cercetare şi a făcut prima încercare de a merge la studii în străinătate. În 1997, a dat testul Toffler şi încă un examen de specialitate la Budapesta, fiind singurul care a obţinut punctajul maxim. "Prin acel test ajunsese numărul unu mondial".

Astfel, câteva universităţi americane i-au aflat intenţia de a continua activitatea de cercetare peste hotare. Însă, chiar înainte de a deveni publice rezultatele evaluării, Ohio University i-a oferit două burse, una de studii, în valoare de 25.000 de dolari, şi alta de susţinere, de 10.000 de dolari. Apoi au sosit oferte şi de la celelalte instituţii de învăţământ americane, dar a ales Princeton, întrucât se afla acolo un alt matematician român cunoscut, Daniel Tătaru. Aceştia din urmă i-au oferit o bursă anuală de 30.000 de dolari.

UNIVERSITATEA. Princeton este cea mai bună universitate particulară americană în domeniul matematicii şi are o activitate de cercetare chiar mai puternică decât Harvard. "Este o universitate cu foarte mulţi evrei. Când a ajuns, mai întâi a fost întrebat la care sinagogă merge să se roage", a spus Geba. Totuşi, iniţial a fost şi o problemă, întrucât nu absolvise masteratul, care în acea vreme nici nu exista în România, întrucât pe atunci învăţământul era structurat pe cinci ani, fără disocierea între masterat şi perioada de studii obişnuită.

ALOCAŢII. A locuit o perioadă la Philadelphia, la câteva zeci de kilometri de Princeton. A primit un ajutor financiar de 1.600 de dolari pentru întreţinere. După un an a venit şi soţia, licenţiată în medicină, împreună cu fetiţa de 12 luni. Pentru copil a primit un fel de alocaţie de 43 de dolari săptămânal, tichete cu care putea cumpăra hrană specifică micuţilor. Locuia într-un apartament în campusul universitar şi plătea o chirie de 550 de dolari pe lună. În jur de 300 de dolari îl costa hrana familiei, 100 de dolari - curentul electric şi alte cheltuieli de întreţinere. Şi-a cumpărat cu 1.000 de dolari o maşină second hand.

Chiar dacă abia sosise pe tărâm american, îşi permitea aproape orice, în afară de plata biletelor la concerte, care erau foarte scumpe.



A REFUZAT PESTE 100.000 DE DOLARI. La Universitatea Berkeley a fost lector şi a lucrat şi în cercetare. După terminarea studiilor post-doctorale, a dat un interviu şi a fost primit la Universitatea Rochester, unde este profesor asistent şi în prezent. A ales această instituţie particulară pentru că salariile sunt foarte bune. A făcut un împrumut la bancă şi şi-a cumpărat o vilă de 200.000 de dolari cu 700 de metri pătraţi de curte.

A înfiinţat în cadrul universităţii un fel de cerc de matematică, şi a obţinut rezultate deosebite. Susţine săptămânal două cursuri şi are şi şase ore de seminar. Programul începe la 8 şi se termină la 19-20. A primit o ofertă cu un salariu de 100.000 de dolari din partea unei bănci, dar a refuzat pentru că i se impunea renunţarea la susţinerea doctoratului. Soţia sa îşi face doctoratul în biologie la Universitatea din Bufallo.

NEPOTUL CELEBRULUI GHEBA, AUTORUL DE CULEGERI DE MATEMATICA. Am aflat povestea vieţii lui Dan Andrei, 36 de ani, şi de la tatăl său, Dorian Geba, inginer la Regia ieşeană de Transport Public. Şi el este faimos, şi nu numai în ţară, ci şi peste hotare, pentru restăurări ale vagoanelor tramvaielor de epocă. Dan Andrei Geba se vede deseori cu părinţii, în special cu tatăl său, pe care îl cheamă în SUA. Însă Dan Andrei vine rareori în ţară.

Tatăl său povesteşte: "Nu a uitat locul de unde a plecat, are acasă mărar, pătrunjel, umple borş cu tărâţe aduse din România şi pune varză la murat. Mai iese la o partidă cu mingea, face jogging. Nici călătoriile nu lipsesc: când nu iese la un grătar, ajunge în Grand Canion, ba chiar s-a fotografiat şi lângă cascada Niagara (foto). Dar face treabă şi în curte: a pus gazon în jurul casei deasupra căreia flutură steagul american şi cel român. Merge şi la biserică, dar este supărat că românii au comunitatea cel mai puţin unită dintre toate câte există în SUA.

"În rest, oamenii sunt destul de reticenţi, nu ca românii, se leagă destul de greu prietenii. De exemplu, la Crăciun românii fac sute de kilometri pentru a se întâlni şi a petrece împreună. Viaţa din ţară n-a uitat-o, pentru că zilnic citeşte ziarele româneşti. Şi mâncarea şi-o aminteşte şi încă îi plac clătitele cu dulceaţă şi mămăliguţa cu mujdei alături de friptura la grătar. Şi de Paşte îi serveşte pe americani cu ouă roşii şi cozonaci. Iar acasă are o cergă maramureşeană", spune tatăl său. Încă din 2000 a primit dreptul de muncă, apoi şi green-cardul şi paşaportul american. "Trebuie să-ţi dai foarte tare silinţa pentru a pătrunde în mediul academic şi e foarte greu să te menţii, trebuie să-ţi îmbunătăţeşti permanent activitatea, să vii cu lucrări noi, cu idei noi". 

Acum Dan lucrează împreună cu nişte colegi de-ai lui la aplicaţii ale matematicii în fizică, în medicină, dar şi în domeniul matematicii pure. Dan-Andrei este nu de mult timp rezident american şi l-a încântat şi pe tatăl său cu bursa pe care a primit-o recent, de 500.000 de dolari. "Este o bursă de cercetare prin care îşi poate asigura plata taxelor unor studenţi pe care îi ia pentru îndrumare la doctorat, de asemenea pentru organizarea cercurilor lui de matematică care pregătesc competitori pentru faimoasele concursuri de matematică Putnam.

Cursurile pentru olimpiada Putnam sunt organizate cu studenţii din facultate. Este un mare merit acest premiu, întrucât Universitatea Rochester este în primele 30 din cele 2800 câte au  Statele Unite". 

Lucrează în cercetare, cu studenţii, lucrează în pregătirea copiilor de liceu, unde şi-a format un colectiv de profesori cu care colaborează, munceşte la pregătirea lotului pentru olimpiada Putnam. În permanenţă este ocupat, iar bursa aceasta pe care a primit-o e ca o încununare a meritelor sale. În luna mai, va fi prezent în Israel pentru o conferinţă la Universitatea Americană din Tel Aviv. Marile universităţi americane Princeton, Harvard, Berkeley, MIT, Cornwell, UCLA, toate organizează aproape lunar câte o conferinţă în care profesorii îşi prezintă ultimele descoperiri, şi Dan-Andrei participă la multe dintre acestea. 

DOCTOR LA PRINCETON. Revenind la povestea succesului său, să dezvăluim şi câteva dintre reperele ştiinţifice ale matematicianului român în SUA, Dan-Andrei Geba. Are 36 de ani şi lucrează la departamentul de Matematică al Universităţii Rochester, departament cu sediul în Hylan Building (foto). A fost student la Facultatea de Matematică din Iaşi între 1992 şi 1997. Între 1997 şi 1998 a făcut masterul la celebra universitate Princeton, unde şi-a luat şi doctoratul în 2002 avându-l ca îndrumător pe cel mai experimentat matematician din SUA.