Micul dejun preferat de români: Ce conțin produsele cumpărate de la colțul străzii?

Mulți români aleg un mic dejun rapid: câțiva covrigi, o merdenea sau un pateu. Covrigăriile din apropierea stațiilor de autobuz sau metroui sunt pline la orele dimineții, iar vânzările rămân ridicate chiar și după majorările de prețuri.

În cadrul campaniei „Ce ne puneți în mâncare” au fost achiziționate produse de la patru simigerii din București și trimise la Institutul de Cercetări Alimentare pentru analize privind conținutul de sare, zahăr, conservanți, alergeni și siguranță alimentară, potrivit observatornews.ro.

Siguranță alimentară și valori nutriționale 

Veștile sunt încurajatoare în privința siguranței alimentare. Produsele analizate s-au încadrat în parametrii de igienă. Problemele apar însă la capitolul nutrițional.

Din trei probe analizate, două au depășit 2 grame de sare la 100 de grame de produs, ajungând la valori de 2,2 și chiar 2,5 grame. Prin comparație, aceste niveluri sunt similare cu cele întâlnite într-o telemea sărată. Specialiștii atrag atenția că astfel de produse sunt dezechilibrate nutrițional, având un aport caloric ridicat provenit în special din glucide.

În cazul copiilor, impactul poate fi și mai serios. Limita recomandată este de 1,5 grame de sare la 100 de grame, iar depășirea constantă a acestei valori poate contribui la apariția problemelor renale, a obezității și a dezechilibrelor glicemice. 

Etichetele nu reflectă realitatea

Într-unul dintre cazuri, diferența dintre etichetă și realitate a fost semnificativă. Un covrig care indica 0,85 grame de sare la 100 de grame avea, în urma analizelor de laborator, 2,27 grame,  aproape triplu față de valoarea declarată.

Situația a fost semnalată Autorității Națională pentru Protecția Consumatorilor, instituție care poate aplica sancțiuni severe, inclusiv oprirea temporară a activității operatorului economic în cazul informării incorecte a consumatorilor.

„Brânză” fără grăsimi din lapte

Semne de întrebare apar și în cazul merdenelelor și pateurilor „cu brânză”. Analizele nu au identificat grăsimi dprovenite din lapte în probele testate. Specialiștii explică faptul că produsele pot conține brânză degresată sau preparate pe bază de grăsimi vegetale, alături de conservanți, precum acidul sorbic (E200).

Citește pe Antena3.ro

Atacul din Iran a epuizat muniția SUA mai repede decât patru ani de război în Ucraina. Vești proaste pentru Trump de la producători