Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalul izbucnit recent la Opera Naţională din Iaşi, în care o parte dintre angajaţi o acuză pe directoarea Beatrice Rancea de incompetenţă managerială şi atitudine dictatorială, s-a domolit, cel puţin aparent acum, în perioada vacanţei. De la biroul de presă al instituţiei am primit asigurări că, "la Iaşi, atmosfera este foarte bună". Contestatarii lui Beatrice Rancea susţin însă contrariul. Ministerul Culturii nu s-a pronunţat deocamdată în privinţa situaţiei conflictuale de la Opera ieşeană, o instituţie măcinată de neînţelegeri şi tensiuni, de ani de zile.
Ministerul Culturii tace
Cu două săptămâni în urmă, instituţia era în fierbere. Colectivul operei, împărţit în două tabere, una pro, alta contra Beatrice Rancea, se afla într-un conflict deschis. Fiecare tabără, constituită în câte un sindicat, trimisese câte o scrisoare deschisă către Ministrul Culturii, în care îşi arăta nemulţumirile.
Sindicatul Artiştilor Operei Naţionale Române Iaşi, al cărui preşedinte este tenorul Ricardo Nori, semnala o serie de abuzuri ale managerului Beatrice Rancea şi solicita demiterea lui Rancea, "al cărei management discreţionar şi neprofesionist ne dezavantajează şi ne umileşte". De partea cealaltă, Sindicatul Operei Naţionale Române Iaşi, prin preşedintele Cosmin Grigore Donose Marcovici, îi cerea ministrului Culturii susţinerea în continuare a demersurilor lui Beatrice Rancea, "unul dintre cei mai buni manageri de instituţii de cultură din ţară, care şi-a demonstrat valoarea excepţională în cei doi ani de când se află la conducerea ONRI". Până la data de 8 iulie, pentru nici una dintre aceste adrese nu s-a primit vreun răspuns oficial din partea ministerului, fapt confirmat de reprezentanţii biroului de presă al Operei Naţionale Iaşi.
Sindicatul Artiştilor versus Sindicatul Operei
Conflictul de la Opera Naţională din Iaşi, al cărei subiect este activitatea doamnei Beatrice Rancea la conducerea instituţiei, a început, de fapt, în ianuarie 2013. Atunci, tenorul Ricardo Nori i-a înmânat ministrului Daniel Barbu un memoriu în care îi aducea o serie de acuze managerului Beatrice Rancea, printre care aceea că face distribuţia în spectacole pe pile. Neprimind nici un răspuns, Nori trimite la sfârşitul lunii iunie o adresă scrisă la Ministerul Culturii, în care o acuză pe Beatrice Rancea de impostură, de atitudine dictatorială faţă de angajaţii pe care nu-i agreează, de marginalizarea artiştilor cu vechime în instituţie, de încălcarea gravă a drepturilor angajaţilor ONRI şi împiedicarea lor în exercitarea profesiei şi a atribuţiilor posturilor obţinute prin concursuri legale, de promovarea ilegală în funcţii şi posturi cheie a unor persoane care nu au calificarea şi competenţa necesare, de degradarea actului artistic faţă de standardul existent în perioada anteriorului director, maestrul Corneliu Calistru, de instituirea unui climat de teroare, ură, slugărnicie şi turnătorie, nemaiîntâlnit în instituţie, care provoacă haos şi aşa mai departe. În finalul scrisorii deschise, se solicită demararea în regim de urgenţă a procedurilor de control, evaluare şi demitere a managerului Beatrice Rancea. De partea cealaltă, Sindicatul Operei Naţionale Iaşi, prin preşedintele său, tenorul Cosmin Grigore Marcovici-Donose, îşi arată indignarea faţă de poziţia lui Nori şi a sindicatului său, printr-o altă scrisoare deschisă adresată ministrului Daniel Barbu, în care acuzele aduse managerului Beatrice Rancea sunt contracarate. Sindicaliştii precizează că “în cadrul Operei Naţionale Române Iaşi situaţia este una mai mult decât bună, instituţia cunoscând cea mai mare ascensiune din întreaga ei existenţă de peste o jumătate de secol”, şi o cataloghează pe Beatrice Rancea drept "unul dintre cei mai buni manageri de instituţii de cultură din ţară, care şi-a demonstrat valoarea excepţională în cei doi ani de când se află la conducerea Operei Naţionale Române Iaşi". În plus, Marcovici susţine că sindicatul lui Nori s-a format în luna mai acestui an, numără doar 30 de oameni din cei 258 câţi are instituţia, şi a fost constituit "ca să dărâme tot ce vrem noi să reconstruim aici la Iaşi”, după cum a explicat pentru Iaşi TV Life.
Rancea: "Chiar eu am solicitat controale către autorităţi"
Conducerea Operei susţine că scandalul a pornit de la soliştii Ricardo Nori, Constantin Ţaga şi Gabriel Gheorghiţă, care au primit calificativul nesatisfăcător la evaluarea naţională. Pentru aceştia s-a chemat o comisie externă pentru reevaluare, însă ei au adus adeverinţe de concediu medical cu diagnosticul de laringită acută şi nu s-au prezentat. “Ei toţi au cântat stagiunea trecută. Spectacole la care vă arăt cronicile. Spectacole la care a râs lumea în sală... Au distrus spectacolele (....) Să zicem că n-au avut de cântat, puteau să se ducă oriunde în ţară să cânte, puteau să vină acum şi să demonstreze comisiei cât sunt de buni şi cât sunt eu de nebună că nu-i las pe scenă", a declarat ulterior Beatrice Rancea, într-o conferinţă de presă. "Până să vin eu, toţi stăteau bine-mersi, nu făcea nimeni nimic, toţi îşi luau banii. Am preferat în ultimii doi ani să nu răspund acuzaţiilor care mi se aduc şi să mediatizez doar aspectele pozitive ale Operei", a continuat aceasta. Beatrice Rancea a mai spus că scrisori de acest gen şi reclamaţii au fost trimise de grupul contestatarilor către autorităţi încă din 2011, de când aceasta a preluat şefia instituţiei. "Chiar eu am solicitat nenumărate controale imediat după ce am venit la Iaşi pentru că, deşi n-am spus până acum, situaţia financiară şi patrimonială de la Operă era dezastruoasă. Nu exista un inventar, o fişă de pontaj, nu erau făcute evaluările profesionale obligatorii anuale în ultimii trei ani. După atâtea controale, nu s-a constatat nicio ilegalitate", a mai explicat ea.
"Atmosferă foarte bună"
Pentru a afla care este situaţia în acest moment la instituţia ieşeană, am contactat-o pe doamna Beatrice Rancea. Aceasta nu se află însă în ţară şi ne-a îndrumat către biroul de presă. "Atmosfera este foarte bună la Opera Naţională Iaşi", ni s-a comunicat de la biroul de presă al instituţiei, cu precizarea că această situaţie e doar "o chestiune de bucătărie internă, căreia nu vrem să-i dăm amploare. E oarecum firesc ca, la orice schimbare de conducere, să existe unii care să nu fie de acord. Noi vrem să ne concentrăm pe spectacolele şi producţiile pe care le facem", ne-au spus Andrei Apreotesei, secretar relaţii publice, şi Bianca Grigoriu, de la departamentul PR şi Comunicare al Operei Naţionale din Iaşi. În ce priveşte situaţia celor trei tenori ce urmau a fi evaluaţi, se va programa o nouă evaluare, iar în cazul în care nu se vor prezenta nici la aceasta, se vor lua măsurile pe care le prevede legea, aprobate de minister.
O instituţie măcinată de neînţelegeri
Această situaţie conflictuală nu este una izolată la Opera Naţională din Iaşi. Instituţia este măcinată de neînţelegeri şi tensiuni de ani de zile. Voci din cadrul operei susţin că principalul vinovat pentru aceste disfuncţii din Opera Naţională Română Iaşi "este Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional care, timp de ani, a fost pasiv la problematicile din ce în ce mai complicate ale instituţiei din propria curte".
În decembrie 2007, de exemplu, presa locală semnala că o parte dintre "soliştii Operei Naţionale Române din Iaşi acuză consiliul director al instituţiei de comportament dictatorial, sabotarea intereselor Operei şi folosirea banilor publici în interese personale" şi că "aceştia au semnat un memoriu pe care l-au depus la Ministerul Culturii" (Ziarul de Iaşi). În acea perioadă, "în lipsa oricărui plan managerial, administrativ-financiar, opera era lăsată la voia întâmplării, nu avea birou juridic, banii de la minister erau alocaţi după criterii aproximative, care asigurau un minim existenţial, nu existau fişe de post, legislaţia era aplicată diletant, actele contabile se pare că aveau lacune. Spaţiile de spectacol erau improprii, de la cabine până la scene, turneul permanent care, implicit, a deteriorat decoruri, costume, a avut costuri psihologice foarte mari, pe lângă cele materiale (...). În acest context, declinul managerial a declanşat o mişcare internă - manipulată de o persoană din exterior care îşi dorea acel post – de denigrare, jignire, blocare, atacuri la persoană, minciuni la adresa echipei care încerca să ţină cu mâna Opera, ca să nu se dărâme definitiv", susţin surse din cadrul operei, care doresc să-şi păstreze anonimatul. Ulterior, în anul 2008, când dirijorul Corneliu Calistru, cel care s-a aflat pentru 18 ani la conducerea instituţiei a fost pensionat, "tensiunile, scandalurile, reproşurile din orice, reclamaţiile acelui grup de presiune au continuat". Nici perioada de interimat de doi ani a directorului Adrian Zavloschi nu a fost una mai liniştită. "Nivelul artistic a scăzut, exigenţele publicului de asemenea. Dl Zavloschi a oferit spre desfiinţare posturi-cheie, umblând la structura de rezistenţă a instituţiei (regizor artistic, dirijor, coregraf)." În 2011, în urma concursului organizat, doamna Rancea a fost numită manager-director general. "Astfel a început perioada de depersonalizare a ONRI, de fum şi poleială, praf în ochi servit spectatorilor care descopereau o faţă fardată strident, o realitate care nu este în spiritul locului, cu aşa-zise evenimente peste evenimente (14 premiere declarate în stagiunea 2011-2012), cu minciuni şi laude gen <
