Ministerul Justiţiei acuză CSM de comportament de for politic

În ultimul newsletter al Ministerului de Justiţie, această instituţie a criticat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că nu asigură "o tranziţie liniştită” atribuţiilor şi puterii către noul CSM, continuând palnificarea interviurilor pentru numirile la Înalta Curte de Casaţie şI Justiţie(ÎCCJ), deşI această atribuţie ar trebui lăsată în seama viitorului Consiliu.

"În vară, după publicarea Raportului Comisiei Europene privind MCV, Executivul s-a poziţionat extrem de limpede faţă concluziile politice ale raportului, formulând rezerve şi apărând progresele înregistrate în Justiţie, susţinând implicit CSM şi sistemul judiciar. A fost o poziţie corectă a Executivului, prin care a apărat prestigiul puterii judecătoreşti.

În continuare, era important ca pe zona tehnică, recent încheiata misiune de evaluare a experţilor comisiei să constate progrese notabile. Raportul din februarie ne va arăta dacă este aşa sau nu. Cert este că Raportul Comisiei Europene din 20 iulie 2010 a subliniat importanţa de a se realiza în CSM o <>.”, se notează în newsletterul Ministerului Justiţiei.
Comportament de for politic
"Validarea din Senatul României şi rezultatul contestaţiilor în Justiţie vor stabili formal dacă s-a respectat legea în cazul candidaturilor. Până atunci, actualul CSM arată că înţelege să <> a atribuţiilor şi puterii către noul CSM, planificând pe ordinea de zi a Plenului noi interviuri pentru ÎCCJ. Motivaţia invocată neoficial (nu putem lăsa ÎCCJ să sufere în continuare) înseamnă o punere în cauză a propriei performanţe în trecutul apropiat. În context, este relevant faptul că cinci dintre membrii nou aleşi în CSM au solicitat expres renunţarea la aceste numiri, pentru că ţin de exercitarea puterilor în cadrul puterii judecătoreşti. De asemenea, Ministerul Justiţiei a solicitat membrilor CSM reţinere la finalul mandatului şi observarea recomandărilor raportului de ţară privind tranziţia puterilor.

Răspunsul actualului CSM pentru membrii nou aleşi, pentru Ministerul Justiţiei şi implicit pentru Comisia Europeană a fost, din păcate, dezamăgitor. CSM a ales să transmită un mesaj de genul <>, adoptând un comportament demn de un adevărat for politic, prin tentativa de < teren>>, atât în cadrul ÎCCJ, cât şi, din câte se pare, în cadrul CSM. Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că toate aceste manopere se derulează sub stindardul apărării independenţei Justiţiei! O forţare regretabilă. O confuzie cultivată sistematic tocmai de cei care subminează din interior credibilitatea şi independenţa Justiţiei.”, susţine Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, continuă să ceară ca actualul CSM să manifeste reţinere în privinţa deciziilor de importanţă deosebită, cum ar fi numirile la ÎCCJ sau prelungirea detaşărilor în cadrul CSM.

Trei milioane de euro, onorariu de executor pentru o creanţă de trei euro!
Într-o altă zonă, Ministerul Justiţiei a primit o sesizare care, dacă se confirmă, "reprezintă încă o probă a adevăratelor probleme care ameninţă puterea judecătorească din interior”. Incredibil, Ministerul ne informează că, potrivit sesizării primite, o creanţă de trei euro a fost executată, cu încuviinţarea instanţei, cu un onorariu de executare de trei milioane de euro! Pentru acest caz, Ministerul Justiţiei a declanşat verificări prin corpul de control în zona sa de competenţă.

Decanul Baroului Bucureşti, tras de urechi
Ministerul Justiţiei critică şI atitudinea avocaţilor, referindu-se la cazurile de apparentă corupţie în sistemul judiciar şI în profesiile juridice. Referirea este la cazurile din raza Curţii de Apel IaşI şI a Baroului IaşI. "Desigur, preşedinta Curţii de Apel Iaşi nu a avut nimic de comentat, la fel decanul Baroului Iaşi. Este bine însă că decanul Baroului Bucureşti se plânge de <> (sic!). Ce bine ar fi dacă domnul decan s-ar apleca mai puţin asupra istoriei şi mai mult asupra modului în care se accede în Baroul Bucureşti.”, acuză MJ.

Predoiu cere independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de CSM
"Integritatea şi profesionalismul în Justiţiei şi profesiile juridice sunt principalele probleme care trebuie abordate. Adevărata ameninţare la adresa independenţei şi prestigiului puterii judecătoreşti sunt deprofesionalizarea, lipsa de integritate, corupţia, acolo unde ele există. Din păcate, ori de câte ori aceste teme se formulează din afara sistemului judiciar, se abate atenţia de la ele prin invocarea <>, a <> şi a <>. Această preocupare a determinat Ministerul Justiţiei să propună prin proiectul Strategiei Justiţiei o nouă abordare instituţională a Inspecţiei Judiciare. Varianta propusă a suscitat temeri pe care le-am înţeles, dar necesitatea dobândirii unei independenţe reale a Inspecţiei Judiciare rămâne. Vorbele bune sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru a aduce faptele bune. George Washington spunea că <>. Credem că este valabil şi pentru auto-guvernarea Justiţiei. Numai că exercitarea puterii trebuie aşezată pe principiul adevărului şi al binelui public. Dacă vorbim de guvernarea politică, pentru ca ea să rămână în marginile acestui principiu, există Justiţia independentă. Dacă vorbim de auto-guvernarea Justiţiei, pentru ca ea să rămână în marginile aceluiaşi principiu, trebuie să existe Inspecţia Judiciară cu adevărat independentă faţă de CSM. Deocamdată, aceeaşi Inspecţie Judiciară probează independenţa faţă de CSM şi abordarea adevăratelor ameninţări la adresa sistemului judiciar recomandând CSM false ţinte, precum apărarea independenţei Justiţiei faţă de pretinsele încălcări ale acesteia de către Executiv constând în … sesizarea Inspecţiei Judiciare de către Ministerul Justiţiei.

O altă problemă pare a fi aplicarea reglementărilor existente. De-a lungul timpului s-au formulat numeroase critici privind recrutarea la ÎCCJ. S-a răspuns că legea este de vină şi trebuie schimbată. S-au formulat critici privind recrutările în general în sistem, a se vedea examenul INM desfăşurat în toamna trecută. S-a răspuns că legea este de vină şi trebuie schimbată. Această abordare aminteşte de Tacitus, care spunea că <>

Un fapt pare însă dincolo de orice îndoială. Reformele din 2004 nu au condus la un rezultat pozitiv palpabil pentru cetăţeni şi companii. Este un timp al alegerilor în sistemul judiciar. Una dintre alegeri trebuie să fie auditarea şi evaluarea actualei arhitecturi instituţionale în Justiţie. Iar din aceasta evaluare vor decurge probabil şi alte alegeri. Poate că nu întâmplător Comisia Europeană solicită evaluarea sistemului ". Foarte tare!