Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Criza forței de muncă la nivel național este o realitate”, spun reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, iar una dintre măsurile luate de Guvernul României pentru acoperirea deficitului de muncitori constă în stabilirea contingentului de lucrători străini noi admişi pe piaţa internă a forţei de muncă.
„Pentru anul 2025 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România”, prevede un proiect de HG pus în dezbatere de Ministerul Muncii, chiar înainte de Revelion, cu circa două luni întârziere față de anii trecuți, când numărul de muncitori non-UE pentru anul următor era stabilit încă din lunile octombrie - noiembrie.
Practic, contingentul de lucrători extracomunitari importat în acest an rămâne la fel ca în ultimii trei ani. Chiar dacă, pentru anul 2024, în proiectul inițial al Ministerului Muncii fusese prevăzut un contingent de 140.000 de muncitori, Guvernul nu a aprobat această valoare, întrucât datele oficiale arătau că nu era nevoie de atât de mulți lucrători străini.
„În contextul emigrației și a tendințelor demografice negative, imigrația legală poate fi o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică”, conform notei de fundamentare.
Numărul locurilor vacante, cu un sfert mai mic în 2024 față de 2023
Potrivit Ministerului Muncii, în 2024, numărul locurilor de muncă care au rămas vacante pentru perioade mai lungi de timp a mai scăzut față de 2023, însă chiar și așa, doar în primele 10 luni ale anului trecut, peste 311.000 dintre aceste locuri au rămas neocupate, ceea ce evidențiază o problemă structurală privind calificarea și disponibilitatea personalului.
„Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie – octombrie 2024 numărul total de locuri de muncă vacante era de 543.440 (mai mic cu 26% față de perioada similară din anul 2023, când numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 633.476). (…) Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în bazele de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada ianuarie - octombrie a anului 2024 şi puse la dispoziţia persoanelor aflate în căutarea unui de loc de muncă, 311.796 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa”, se arată în nota de fundamentare.
În primele 10 luni ale anului 2024, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori deoarece nu s-au putut ocupa a fost de 31.180.
Citește pe Antena3.ro
Curier, manipulant mărfuri și muncitor la demolări – top 3 posturi vacante
Primele zece domenii de activitate în care s-a înregistrat la ANOFM un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, în perioada ianuarie – octombrie 2024, au fost: „curier (31.160), manipulant mărfuri (27.445), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (26.331), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (21.492), lucrător comercial (19.887), ambalator manual (15.406), agent de securitate (15.056), conducător auto transport rutier de mărfuri (9.620), șofer de autoturisme și camionete (13.169), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (13.607)”.
Numărul muncitorilor extracomunitari aduși anual în România este de circa 20 de ori mai mare față de anul 2017, spre exemplu, când angajatorii din țara noastră au putut încadra doar 5.500 de lucrători străini, cetăţeni ai altor state decât cele membre ale UE sau ale Spaţiului Economic European /Confederaţiei Elveţiene.
Pentru anul trecut, mai exact până la finalul lunii noiembrie 2024, au fost eliberate 99.268 avize de angajare/detașare, fiind totodată în curs de soluționare un număr de 5.957 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare, conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție:
- în anul 2023 au fost eliberate 101.254 avize de angajare/detașare,
- în anul 2022 au fost eliberate 108.882 avize de angajare/detașare,
- în anul 2021 au fost eliberate 49.954 avize de angajare/detașare.
Cei mai mulți extracomunitari care au venit, în 2024, să muncească în țara noastră sunt din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh.
Străinii care ar putea fi încadraţi în muncă sau detaşați în România, în anul 2025, în baza avizelor de angajare/detașare, ar reprezenta aproximativ 1,25% din totalul forței de muncă din România, estimează reprezentanții Ministerului Muncii.
35% au fugit după intrarea României în Schengen cu spaţiul aerian
Rămâne, însă, de văzut câți dintre muncitorii asiatici aduși să compenseze deficitul major de forță de muncă vor și rămâne în România, având în vedere că, anul trecut, aproximativ o treime dintre angajaţii străini s-a „evaporat” în doar două luni după intrarea României în Schengen cu spaţiul aerian.
„Părăsesc ţara mulţi dintre muncitorii (străini - n. r.) ajunşi în România sau dintre cei care doar primesc viza de lucru valabilă acum şi pentru Schengen. Vorbim aici despre muncitori care nici nu mai ajung la noi în țară, pentru că vor să câștige mai mulți bani decât pot obţine în România. Conform estimărilor noastre, de la data intrării României în Schengen până în prezent, un procent de aproximativ 35‑40% de muncitori străini au plecat deja din ţară”, declara Yosef Gavriel Peisakh, manager general al unei agenţii de recrutare a personalului străin, în iunie 2024, la nici două luni și jumătate după intrarea României în Schengen cu spaţiul aerian.
Practic, procentul ar putea creşte semnificativ din acest an, după ce țara noastră a aderat la Schengen şi cu frontierele terestre.
