Păi normal că lu’ Băsescu nu-i place de miss Finanţe! N-are c.r bombat, nu e nici blondă, n’are tupeu, nu ştie să zică vorbe goale şi, în plus, are mult prea mult bun simţ pentru a fi un bun politician. Aţi văzut cu câtă bunătate se uită moş Traian la miss Finanţe? Aşa, cu o mână-n falcă! Un profesor emerit faţă cu un student mediocru.
Dacă era fie-sa a’ mică, ia să vezi ce sprinten era! Ia să vezi ce de calităţi îi mai vedea! “Măi fetiţo, eşti bună, mă! A cui eşti tu? A, eşti a mea! Hăhăhăhă, ce-mi plac glumele mele! Nu că eşti a mea, dar eşti bună, asta e! Îţi doresc mulţi succesuri în continuare! Fata lu’ tata! Hăhăhăhăhă!” Şi apoi, spre public, arătând spre fie-sa: “E fata mea! Hăhăhhăhă!”
Şi dac-ar veni cel mai tare finanţist din lume, pregătit la cele mai bune şcoli, să-i demonstreze lu’ ăl mare de la Cotropeni care sunt avantajele şi dezavantajele reducerii CAS-ului, dac-ar veni o armată de finanţişti, un puhoi de generali ai cifrelor, ăl bătrân ar zice tot “nţ!”.
Dar ia să fi venit Udrea! Să se aplece aşa, peste masă, să-l privească clinc-clinc în ochi, să-i tragă un decolteu peste faţă şi să-i şoptească tandru: “Redu CAS-ul! Te rog io mult!”. S-ar fi împotrivit puţin, de formă, şi apoi ar fi zis “Biiine, hai să-l reduc! Pentru tine trec şi peste ăia de la fe-me-i”.
Pentru binele poporului, însă, Ăl bătrân de la Cotropeni ar putea să-şi imagineze că miss Finanţe e madam Udrea. Aşa, mai ţărăncuţă, cu unghii ciclam, cu ruj ciclam, cu tocurile afundându-i-se în ţărâna din care a venit, mai mulată-n haine şi mai aerobică! De exemplu, îi recomand lu’ miss Finanţe să sară cu paraşuta pentru binele CAS-ului! Dar nu ca Udrea, cu tot arsenalul de protecţie pe ea! Trebuie să aibă ceva diferit! O fustiţă cu volănaşe şi o aţă, ceva ar fi tocmai bune. Iar la aterizare să dea şi nişte declaraţii aşa, mai a la Udrea: “Numai pentru unii paraşuta e paraşută. Pentru mine, paraşuta e reducerea CAS! Staţi aşa, că-mi sună telefonul! “A, madam Lagarde! Ça va bien?”
Atunci şi doar atunci, cu mult tupeu şi multă nesimţire, călcând pe cadavrele românilor care abia-şi duc viaţa de azi pe mâine, vociferând cât e de salutar să-i iei pâinea de la gură omului, ar fi de presupus că Băsescu ar putea asculta ceva.
“Eu v-am trecut prin criză, doamnă!” n-o să-mi iasă din cap niciodată. De aici trebuie să se inspire miss Finanţe. De aici trebuie să plece, dacă vrea să aibă succesuri în carieră.