Scena politică din România este din nou zguduită de dezvăluiri care confirmă mecanismele de corupție din perioada guvernării PDL.
Omul de afaceri Bogdan Buzăianu a relatat în fața judecătorilor, în decembrie 2021, cum în 2011 a oferit o geantă cu 2,5 milioane de euro pentru finanțarea PDL. „Dă-i banii ăia lui Chioru’”, i-a spus Buzăianu contabilei sale, într-un mesaj clar care indică direcția sumelor uriașe de bani, scrie Grupul de Investigații Politice.
Mita cerută de Elena Udrea în schimbul contractelor Hidroelectrica
La acea vreme, Elena Udrea, ministru al Turismului în Guvernul Boc, ar fi fost cea care a cerut mita pentru a asigura menținerea contractelor dintre compania lui Buzăianu și Hidroelectrica. În ciuda discursurilor publice împotriva așa-numiților „băieți deștepți” din energie, realitatea arată că aceștia au fost parte dintr-un sistem care îi finanța, în mod paradoxal, chiar pe cei care îi criticau.
Traian Băsescu a popularizat sintagma „băieții deștepți” încă din 2006, utilizând-o ca armă politică pentru a ataca oameni de afaceri și miniștri ai Energiei din PSD și PNL. Elena Udrea a preluat acest discurs, exprimându-și în 2007 „îngrijorarea” față de faptul că Hidroelectrica furniza electricitate ieftină unor actori privați. Însă realitatea a demonstrat că, în culise, aceiași „băieți deștepți” au susținut financiar PDL și campaniile acestuia.
Justiția întârziată: DNA a acționat după ce Băsescu și-a încheiat mandatele
DNA a inițiat ancheta privind această mită abia după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Traian Băsescu. Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie 2017, la peste șase ani de la petrecerea faptelor. Însă, așa cum s-a întâmplat și în cazul mitei pentru campania prezidențială din 2009, ancheta l-a vizat doar pe Elena Udrea, în timp ce Băsescu a rămas neatins de consecințele judiciare.
În final, Elena Udrea a beneficiat, încă o dată, de prescripția faptelor, ceea ce a dus la închiderea dosarului fără o condamnare definitivă. Aceasta este a doua oară când Udrea scapă de răspundere penală pentru mită legată direct de campania lui Traian Băsescu.
Cercul vicios al impunității politice
Acest caz subliniază o realitate recurentă în România: liderii politici implicați în scandaluri majore de corupție beneficiază de tergiversarea anchetelor, iar dosarele se prescriu înainte ca justiția să își poată face treaba. Mecanismul este simplu: banii negri finanțează campaniile politice, iar după ce puterea se schimbă, anchetele sunt inițiate cu întârziere, permițând prescripția faptelor.
Cazul lui Buzăianu-Udrea-Băsescu ridică întrebări serioase despre eficiența luptei anticorupție și despre existența unui sistem protejat de impunitate pentru figuri politice influente. În timp ce actorii secundari sunt trași la răspundere, cei care au beneficiat direct de acești bani rămân de neatins.


