x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator O istorie vie supravieţuirii şi afirmării României prin diplomaţie

O istorie vie supravieţuirii şi afirmării României prin diplomaţie

de Serban Cionoff    |    15 Mai 2014   •   17:44
O istorie vie supravieţuirii şi afirmării României prin diplomaţie

Din iniţiativa Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de Carieră din România (AADCR) şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, la Sala Palatului s-a deschis expoziţia ”Cartea diplomatului-mândria de a fi român”. În cele şapte standuri tematice (România şi Uniunea Europeană, relaţiile diplomatice ale României, participarea României la organisme internaţionale, literatură şi teme de istoria culturii, diplomaţi ai României, studii de drept internaţional şi relaţii internaţionale, memorii) sunt reunite peste 200 de lucrări  ale  căror autori sunt  diplomaţi de carieră, personalităţi marcante ale mediului universitar şi  academic: Lucian Blaga,  Mircea Maliţa, Corneliu Mănescu, Adrian Năstase, Nicolae Ecobescu, Ion M.Anghel, George G.Potra, Dumitru I Mazilu, Ion Brad, Neagu Udroiu, Ana-Eva Budura, Romulus Ioan Budura, Nicolae Mareş, Ion Buzatu, Titus Corlăţean, Andrei Popescu, Bogdan Aurescu, George Apostoiu, Ion Diaconu,Ion Scumpieru. Un loc aparte în expoziţie este operei politice şi diplomatice a lui Nicolae Titulescu şi unor exegeze dedicate „Marelui Tit”, al cărui „credo” îşi păstrează deplina actualitate: „Partidul meu de azi se cheamă România”.

În alocuţiunea de deschidere a manifestării, prof.univ. dr. Ion M. Anghel a evidenţiat faptul că această expoziţie confirmă faptul că ţara noastră a avut o diplomaţie activă şi eficientă, adică o diplomaţie adevărată. Diplomaţii nu au fost doar nişte simpli funcţionari, ci „oameni de concepţie şi de acţiune,înzestraţi cu abilitatea de a gândi idei şi de a le susţine cu argumente.” „Diplomaţii noştri şi-au demonstrat legătura indestructibilă cu ţara pe care s-au angajat să o slujească şi să o susţină”- a conchis profesorul Ion M Anghel.

Numind diplomaţia „una dintre breslele cele mai nobile ale trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat”, academicianul Răzvan Theodorescu a pledat pentru o obiectivă evaluare a diplomaţiei româneşti din perioada post-belică care să se situeze dincolo de determinările politice şi de considerente ideologice. Distinsul cărturar şi universitar şi-a susţinut opiniile întemeindu-se pe faptul că, deşi în regimul trecut a fost el însuşi suspus unor repetate persecuţii şi nedreptăţi din considerente politice, totuşi, calitatea sa de istoric îl îndreptăţeşte să susţină - sine ira et studio- că, începând din cea de-a doua jumătate a anilor *60 ai secolului trecut, datorită unor diplomaţi precum Mircea Maliţa, Corneliu Mănescu sau Ştefan Andrei, România a avut o politică externă de excepţie, care s-a bucurat de un solid prestigiu internaţional:„Graţie diplomaţiei româneşti, România a fost o ţară aproape independentă a acelei perioade.”

La rândul său, Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, a evocat câteva împrejurări semnificative în care, în anii  de început ai carierei sale diplomatice a cunoscut şi a învăţat din acest  „patrimoniu al  cercetărilor diplomatice”:„Citind miile de pagini din arhivele italiene am realizat cu câtă sârguinţă şi cu cât profesionalism îşi făceau datoria diplomaţii din acea vreme.” De aceea, referindu-se la „patrimoniul de documente şi de mărturii diplomatice care aşteaptă să fie puse în valoare”, domnia sa a apreciat expoziţia „Cartea diplomatului - mândria de a fi român” ca fiind „un imbold  pentru tinerii diplomaţi şi cercetători de a se apleca, temeinic, asupra istoriei dense şi plină de învăţăminte a diplomaţiei române moderne.”

 Eveniment cultural cu bogate semnificaţii, expoziţia „Cartea diplomatului-mândria de a fi român” este, în fapt, o istorie vie a diplomaţiei româneşti dintr-o perioadă extrem de complexă, încărcată de tensiuni şi ameninţări, o perioadă care, pentru ţara noastră, a marcat „supravieţuirea şi  afirmarea prin diplomaţie”. Un proces de anvergură   ale cărei semnificaţii au fost surprinse într-o sugestivă formulare de către distinsul diplomat Nicolae Ecobescu: „România şi-a demonstrat capacitatea  de a fi realmente altfel într-un mediu internaţional  profund marcat de influenţa bipolarismului şi de  efectele nefaste ale Războiului Rece.”                       

×