O revelaţie: Dumitru Th. Pârvu

Pentru generaţia mea şi, cu atât mai mult, pentru generaţiile ce i-au urmat, Dumitru Th. Pârvu este un necunoscut. Şi, cu siguranţă, aşa ar mai fi rămas dacă inimosul cercetător şi editor Ion Constantin nu ar fi purces la reeditarea cărţii sale: „Problema Basarabiei în lumina principilor actelor juridice internaţionale. (Contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse)”. (*) Aşa încât, această reeditare dobândeşte semnificaţia unei adevărate revelaţii.

Lansarea noii ediţii a cărţii lui Dumitru Th. Pârvu, la Fundaţia Europeană Titulescu, a prilejuit o incitantă şi instructivă dezbatere pe o temă de maxim interes: ”Istorie şi actualitate în destinul românilor de peste Prut”. Moderată de către prof. univ. dr. Adrian Năstase, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, dezbaterea a reunit personalităţi de marcă ale vieţii publice şi ştiinţifice din ţara noastră şi din Republica Moldova: prof.univ. Mircea Druc, prof.univ. Tudor Panţâru, prof. univ. dr Ioan Scurtu, dr. George G.Potra, Ion Negrei, Petre Otu, Gheorghe Cojocaru, Ion Constantin.

Lucrarea reeditată a fost teza de doctorat în drept pe care autorul a suţinut-o, în februarie 1941, la Facultatea de Drept, secţia Politico-Economică, a Universităţii ”Regele Ferdinand I”din Cluj Napoca, aflată, în anii războiului, la Sibiu. Cartea a fost tipărită, sub egida Şcolii Superioare de Război din Bucureşti, în tiraje restrânse, în două ediţii succesive, în 1943 şi 1944, dar, după război, din cauza împrejurărilor poitice vitrege, a fost ţinută la index în bibliotecile româneşti.

Biografia autorului este, ea însăşi, o expresie a dramatismului destinelor românilor de pe ambele maluri ale Prutului în aceşti ani grei. Ofiţer de carieră, Dumitru Th.Pârvu s-a preocupat, în paralel, de problematica dreptului internaţional. Este de menţionat, cu precădere, faptul că Dumtru Th.Pârvu şi-a ales tema lucrăriide doctorat în condiţiile dramatice în care se afla România, în vara anului 1940, prin ocuparea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei de către Rusia Sovietică, aşa după cum prevedea protocolul adiţional al Pactului Riebentrop- Molotov din 23 august 1939.

Privind retrospectiv, putem spune că- încă din perioada în care a fost elaborată- prin vasta sa documentaţie şi prin rigoarea sa ştiinţifică de excepţie, lucrarea lui Dumitru Th.Pârvu reprezintă o contribuţie majoră la aborarea, în spiritul adevărului istoric şi a principiilor moderne ale dreptului internaţional, a temei, a cărei actualitate este confirmată de succesiunea evenimentelor din acest atât de încercat spaţiu al Europei.

Semnificaţia reeditării lucrării este întregită prin evocarea destinului dramatic al autorului său. După război, maiorul Dumitru Th Pârvu va fi scos din cadrele active ale armatei şi, asemenea celor peste 2.000 de ofiţeri şi peste 4.000 de subofiţeri, care au fost supuşi acestei samavolnice măsuri a Guvernului Petru Groza, va suferi grele privaţiuni şi umilinţe nemeritate. Va lucra pe mai multe şantiere de construcţii, fără a avea, ani de-a rândul, siguranţa zilei de mâine. Se va stinge, neştiut, aşa încât nici până azi nu i s-a putut stabili data precisă a morţii.

Referindu-se la semnificaţiile actuale ale cărţii lui Dumitru Th Pârvu, prof. univ. dr. Adrian Năstase aprecia că lectura ei nu va avea decât de câştigat în substanţă şi în interes dacă va fi proiectată în orizontul a ceea ce domnia sa denumea prin sintagma atât de expresivă:” modul în care Basarabia îşi va croi drumul în geopolitica Uniunii Europene”.

La rândul său, prof. univ. Mircea Druc, fost preşedinte al Republicii Moldova, evidenţia actualitatea cărţii lui Dumitru Th.Pârvu raportând-o la perenitatea ideii şi a idealului românităţii în conştiinţa fraţilor noştri de peste Prut.

Acestea a fi câteva posibile repere de lectură a cărţii lui Dumitru Th. Pârvu, o carte care, odată cu reeditare sa, şi-a redobândit locul meritat, inconfundabil în bibliografia de referinţă a temei.

(*) Editura Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, 2013