Raportul publicat miercuri a constatat că mai mult de un sfert de miliard de oameni au cunoscut foamea acută sau au suferit din cauza foametei pe parcursul anului trecut. Comparativ cu 2021, numărul celor încadraţi în cele trei cele mai ridicate niveluri de insecuritate alimentară a crescut de la 193 de milioane la 258 de milioane.
Principalii factori aflaţi la originea crizelor alimentare au fost conflictele regionale, urmările pandemiei de coronavirus şi consecinţele în plan economic ale războiului din Ucraina, mai indică raportul, la a cărui realizare au luat parte între altele Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM).
"Peste un sfert de miliard de oameni se confruntă în acest moment cu niveluri acute de foame, iar unii dintre sunt în pragul inaniţiei", a scris în prefaţa raportului secretarul general al ONU, Antonio Guterres. "Acest lucru este inadmisibil", a subliniat el.
"Ultimele cifre privind situaţia insecurităţii alimentare acute globale creează un tablou foarte alarmant", a atenţionat la rândul său Rein Paulsen, director al FAO pentru situaţii de urgenţă şi rezilienţă.
Cei 258 de milioane de oameni afectaţi sunt "gospodării vulnerabile, ale căror vieţi şi mijloace de trai sunt ameninţate", a explicat acesta.
Foametea şi crizele alimentare sunt evaluate cu ajutorul scalei IPC (Cadrul integrat al clasificării securităţii alimentelor), în care faza a 3-a o reprezintă foamea acută.
Potrivit raportului, circa 35 de milioane de oameni erau afectaţi de urgenţe umanitare (faza a 4-a), în 2022.
Raportul a mai stabilit că în jur de 376.000 de oameni sufereau de foamete (cel mai înalt nivel - al 5-lea) anul trecut. Experţii au avertizat însă că numărul real al celor afectaţi este aproape sigur mult mai ridicat, din cauza datelor incomplete.
De exemplu, nu a trimis date Etiopia, cu toate că experţii estimează că la finele lui 2021 peste 400.000 de oameni din ţara africană sufereau de foamete, notează dpa.