Omar a fost condamnat

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat ieri verdictul in cazul sirianului judecat pentru implicare in răpirea celor trei jurnalişti romăni la Bagdad: 20 de ani de puşcărie şi daune de 6 milioane de euro. In replică, fugarul Omar Hayssam acuză justiţia romănă şi ameninţă că va spune el cine sunt adevăraţii vinovaţi.

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat ieri verdictul in cazul sirianului judecat pentru implicare in răpirea celor trei jurnalişti romăni la Bagdad: 20 de ani de puşcărie şi daune de 6 milioane de euro. In replică, fugarul Omar Hayssam acuză justiţia romănă şi ameninţă că va spune el cine sunt adevăraţii vinovaţi.

Preşedintele completului care a judecat cazul Omar Hayssam, judecătoarea Sofica Dumitraşcu, a pronunţat ieri verdictul. Instanţa l-a găsit vinovat pe sirian de complicitate la răpirea din Bagdad a jurnaliştilor Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.


PEDEAPSA CEA MAI GREA. Pentru această faptă pedeapsa aplicată este de 20 de ani de inchisoare şi interzicerea unor drepturi timp de 10 ani după executarea pedepsei. Pentru fapta prevăzută de articolul 35 din Legea 535/2004, respectiv "fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri in scopul săvărşirii de acte de terorism, ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri", Omar Hayssam a primit o pedeapsă de 15 ani de inchisoare şi interzicerea unor drepturi timp de 10 ani. Potrivit legii, CAB a dispus ca sirianul să execute pedeapsa cea mai grea, din care se scad cele 11 luni petrecute de Omar Hayssam in arestul preventiv.

Cu alte cuvinte, sirianul ar mai avea de executat in puşcărie 19 ani şi o lună, după care, vreme de 10 ani, el nu ar avea dreptul de a alege şi de a fi ales şi nici dreptul de a ocupa o funcţie implicănd exerciţiul autorităţii de stat. Deocamdată insă, Omar Hayssam nu se dă prins, deşi teoretic el este urmărit internaţional in toate cele 186 de state afiliate OIPC Interpol.


BANII. Instanţa a mai dispus ca Omar Hayssam să achite contravaloarea in lei a sumei de 30.000 de dolari SUA, consideraţi in categoria "bunurilor date pentru a determina săvărşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor", pentru care legea prevede confiscarea specială. Cheltuielile de judecată pe care trebuie să le plătească sirianul au fost stabilite la suma de 700.000 de lei. Latura civilă a cauzei a fost soluţionată prin obligarea condamnatului la plata de daune morale: căte două milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti. In vederea recuperării acestor bani, instanţa a dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile condamnatului, dar şi pe ale soţiei, Adela Omar. Verdictul poate fi atacat cu recurs, caz in care este chemată să se pronunţe Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La pronunţarea instanţei nu a participat nici unul dintre membrii familiei sirianului.


REACŢII. "Nu e importantă pentru mine această condamnare, căt este important ca opinia publică din Romănia să afle realitatea. Pot să mă aştept ca decizia de la Curtea Supremă să fie şi de 25 de ani. Pentru mine nu contează. O să-mi fac apărarea in limita legii. Voi demonstra opiniei publice că ceea ce spun e mai real şi mai credibil decăt ce spun autorităţile. Nu mă surprinde atitudinea judecătoarei şi, de aceea, nu am depus la dosar toate actele pentru apărare", a spus Hayssam, pentru postul de televiziune Antena 3. Acesta o acuză pe judecătoarea Sofica Dumitraşcu că ar fi fost reintrodusă in magistratură special pentru instrumentarea dosarului lui şi că decizia prin care l-a pus in libertate nu i-a aparţinut ei. "In Romănia ori există o structură care sperie mediul politic şi civil, ori a pus cineva o bandă neagră la ochii acestui popor", a spus Hayssam, precizănd că, de fiecare dată cănd incearcă să contacteze persoane din ţară, acestea sunt reticente. In cel mai scurt timp va spune adevărul despre adevăraţii răpitori: "O să spun. Vă garantez că voi spune in scurt timp".

Adela Omar: Copiii, garanţia tăcerii soţului meu?

Soţia sirianului condamnat pentru răpirea celor trei jurnalişti romăni la Bagdad, Adela Omar (foto), a reacţionat ieri, criticănd justiţia romănă. "Este o hotărăre nedreaptă. Vom face recurs şi sper că soţul meu va reuşi să dovedească faptul că e nevinovat. Dar, după cum a decurs procesul incă de la arestare, eu nu cred că ne vom găsi dreptatea aici, in Romănia", ne-a declarat Adela Omar. Ea a precizat că soţul său ar fi un "ţap ispăşitor" in toată această poveste: "La fiecare schimbare de putere este cineva sacrificat. De data aceasta, după alegerile din 2004, a fost soţul meu sacrificatul". Adela Omar şi-a exprimat şi nemulţumirea faţă de imposibilitatea de a pleca in Liban cu copiii săi. "Pănă acum am tot avut speranţe să plec cu copiii, dar acum de ce s-a intors Autoritatea Tutelară să facă recurs? Ce, ştie statul romăn unde le este mai bine copiilor mei? Sau, de fapt, copiii mei sunt opriţi aici ca o garanţie a tăcerii soţului meu?!", ne-a declarat soţia lui Hayssam. Despre despăgubirile către jurnalişti, Adela Omar a spus că nu ştie dacă bunurile familiei valorează şase milioane de euro: "Nici nu ştiu ce bunuri şi valori mai avem şi ce nu, aşa că nu ştiu dacă ne-ar ajunge să plătim. Dar n-avem de ce să plătim, pentru că soţul meu este nevinovat!".

Munaf şi Omar, dosare controversate

Verdictul dat azi in cazul Omar Hayssam este cel puţin curios, dacă il analizăm prin prisma modului in care s-au constituit dosarele celor doi acuzaţi in povestea răpirii din Irak: siriano-romănul Omar Hayssam şi irakiano-americanul Mohammad Munaf. ici unul dintre cei doi acuzaţi nu a avut parte de proceduri fireşti in procesele care le-au fost intentate, intre timp, Omar Hayssam reuşind să plece din Romănia, deci ieşind din peisaj şi complicănd situaţia.


PROCES RAPID. Mohammad Munaf a fost condamnat la moarte in Irak, pentru aceeaşi acuzaţie - iniţiere, constituire şi sprijinirea unei asocieri in scopul săvărşirii de acte de terorism - in urma unei şedinţe de judecată care a durat mai puţin de o oră şi jumătate. In tot acest timp, potrivit avocatului american al lui Munaf, Jonathan Hafetz, judecătorul nu a ţinut cont de declaraţiile martorilor acuzării şi nici de cele ale lui Munaf. In timpul procesului, in sală s-au prezentat doi militari americani care au purtat o scurtă discuţie cu judecătorul de şedinţă, in urma căreia magistratul a decis condamnarea la moarte a lui Munaf.


CINE E PIRONE? Unul dintre ofiţeri, locotenentul Robert Pirone, avocat la biroul de legătură cu Tribunalul Penal Central irakian din Bagdad. Acesta a afirmat că a participat la procesul lui Munaf pentru a formula plăngerea oficială din partea Ambasadei Romăniei la Bagdad, fapt infirmat de autorităţile romăne (Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Externe). Prezenţa lui Pirone in faţa instanţei irakiene este extrem de controversată, cu atăt mai mult cu căt ea este citată şi intr-un alt caz de răpire din Irak.


DEPOZIŢIE REFUZATA. Canadianul James Loney, răpit in Irak la 26 noiembrie 2005, la Bagdad, impreună cu alţi membri ai unei delegaţii a Christian Peacemaker Team, a fost ţinut in captivitate preţ de patru luni. Cu toate acestea, el refuză să depună mărturie impotriva răpitorilor săi. Şi explică această decizie prin faptul că in Irak justiţia nu este tocmai aducătoare de dreptate, verdictele dăndu-se de multe ori fără ca acuzatul să aibă parte de apărare, folosind tortura pentru a obţine mărturii şi, mai ales, pentru că in această ţară este in vigoare pedeapsa cu moartea. Această pedeapsă ii paşte şi pe răpitorii săi. Exact ca in cazul răpirii ziariştilor romăni şi al acuzatului Mohammad Munaf, care susţine că a fost ameninţat, pentru a da declaraţii care să-l incrimineze pe Omar Hayssam şi pe el insuşi in acest dosar. Munaf are deja un verdict de pedeapsă cu moartea pronunţat de instanţele irakiene.


ACELAŞI AMERICAN. Cazul lui este citat de insuşi canadianul Loney, intr-o scrisoare deschisă in care acesta işi explică refuzul de a depune mărturie. "Potrivit avocatului irakian al lui Munaf, Badie Arrief Izzat, la proces au participat doi ofiţeri americani. Judecătorul era pe punctul de a respinge cauza, pentru că nu existau probe care s-o susţină. Locotenentul Robert Pirone a declarat Curţii că a fost autorizat de Guvernul Romăniei să depună o plăngere in numele victimelor răpirii. Celălalt ofiţer american, un general, a insistat asupra faptului că Munaf este vinovat şi ar trebui condamnat la moarte. (...) Pirone este acelaşi ofiţer de legătură care s-a ocupat şi de dosarul răpitorilor noştri. Un raport clasificat al Pentagonului susţine că . Sau faţă de puternicul ocupant, se pare. Am informat recent (martie 2007 - n.r) instanţa canadiană că nu voi depune mărturie".


RASCUMPARARE. Conform declaraţiei lui Robert Pirone in faţa Tribunalului Central irakian, din 12.10.2006, acesta ar fi avut cunoştinţă despre faptul că, in schimbul eliberării jurnaliştilor romăni, s-a plătit o răscumpărare, "respectiv o sumă de bani". De notat că, oficial, operaţiunea de eliberare a jurnaliştilor romăni răpiţi in Irak a fost un succes al serviciilor secrete romăne, care a implicat "deplasarea a foarte mulţi ofiţeri, cumpărarea a multor informaţii, deplasarea multor mijloace".


"OPERAŢIUNE SCUMPA". In concluzie, preciza preşedintele Traian Băsescu la data de 6 iunie 2005, "o operaţiune scumpă, dar nu cred că poate fi comparată cu viaţa unui om". Intrebat, atunci, ce anume s-a dat la schimb pentru eliberarea jurnaliştilor romăni şi a ghidului lor irakiano-american, Mohammad Munaf (ştiute fiind variantele oferite de răpitori - retragerea militarilor romăni din Irak, 20 de militari romăni la schimb cu jurnaliştii), preşedintele a refuzat să ofere detalii, răspunzăndu-i ziaristei interesate doar:"Doamnă, cine ştie ce am schimbat, doamnă?"


MAI AVEM DE AŞTEPTAT. Adevărul despre răpirea din Irak este departe de noi, dar nici speranţe prea mari că-l vom afla nu avem, atăt timp căt, de la bun inceput, am aflat de la preşedintele ţării că vom avea nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la el. Au trecut doar doi, iar procesele lui Omar Hayssam şi Mohammad Munaf nu au adus decăt mai multă ceaţă şi confuzie decăt aveam la inceputul "crizei ostaticilor". Nu suntem singurii in această situaţie. Nici francezii, nici italienii, care au trecut prin situaţii similare, nu sunt foarte lămuriţi in privinţa condiţiilor in care le-au fost răpiţi nişte cetăţeni in Irak şi mai ales a condiţiilor in care aceştia au fost eliberaţi. Nu de puţine ori s-a vorbit despre plata unor sume imense de bani, despre milioane de dolari, răscumpărare. Dacă a fost sau nu o răscumpărare in cazul răpirilor, nu vom afla, poate, niciodată.


ARESTAŢII DIN IRAK. Ce ar trebui, insă, să aflăm, ar fi date despre persoanele arestate in Irak in legătură cu dosarul răpirii jurnaliştilor romăni. Au fost operate arestări, după cum insuşi preşedintele Traian Băsescu afirma, din primul grup de răpitori, dar ulterior am aflat că s-au operat arestări şi din răndul celui de-al doilea şi, de altfel, celui mai serios grup de răpitori. Unul dintre avocaţii romăni ai lui Omar Hayssam, Ion Cazacu, afirma, de curănd, intr-o emisiune la Antena3, că in Irak se instrumentează un dosar cu adevăraţii răpitori şi că există căteva declaraţii in acest sens.


IEŞIREA LA RAMPA. Omar Hayssam a păstrat tăcerea din momentul eliberării sale din arestul de la Rahova şi, ulterior, după plecarea sa din ţară, el intervenind telefonic intr-o emisiune la Antena3 in urmă cu două săptămăni. Avocatul său a explicat că Omar a spus că, de la plecarea din Romănia, nu a făcut nici un fel de intervenţie publică, tocmai pentru că a dorit să se judece, in Romănia, in faţa instanţelor şi nu prin presă sau prin televiziune. Ceea ce clientul său consideră că nu s-a intămplat. Omar Hayssam a propus, prin intermediul avocatului, fie o comisie rogatorie cu statele cu care Romănia are tratate de asistenţă, cu statele arabe cu care are tratate de asistenţă juridică internaţională, ba chiar s-a oferit să meargă la orice consulat din ţările arabe, consulat romăn din ţările arabe să dea o declaraţie. Cu o singură condiţie: să-i fie anulat mandatul de arestare pentru o perioadă, timp in care să facă acele declaraţii in libertate, pentru că la acest moment el se află intr-un loc in care nu are libertate de mişcare. "Eu acum o spun: stau intr-un cartier (in Beirut - după cum a afirmat iniţial - n.r) din care ies foarte greu. Nu sunt liber să circul. Cum pot eu să mă prezint in faţa unei autorităţi oficiale, să dau o declaraţie in acest sens, avănd un mandat de arestare internaţional care mă păzeşte la fiecare colţ? Cum pot să fac eu treaba asta? O rog pe doamna judecătoare să-l audieze pe Munaf". Acestea au fost vorbele lui Omar Hayssam, in emisiunea Antenei3, din seara zilei de 31 mai. Ieri, in primul interviu acordat Antenei3, imediat după anunţarea verdictului, Omar Hayssam nu a mai confirmat că s-ar afla in Liban. El s-a mărginit să afirme că se află "unde ii e bine", adăugănd că serviciile secrete l-or fi căutat, dar nu l-au găsit.

• Marina Constantinoiu

Avocata Drăghici işi asumă vina verdictului

Verdictul din cazul Omar Hayssam a stărnit un val de declaraţii, pornind de la acuzatul insuşi şi sfărşind cu jurnaliştii răpiţi. O declaraţie aparte, care merită atenţie, este cea a avocatei Alice Drăghici a lui Omar Hayssam.

RECURS. Aceasta a anunţat că va ataca cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureşti care l-a condamnat pe omul de afaceri siriano-romăn la 20 de ani de inchisoare in cauza răpirii celor trei jurnalişti romăni şi a ghidului lor irakiano-american, la Bagdad. Contextul in care a făcut acest anunţ este unul interesant, doamna Drăghici afirmănd că işi reproşează modul in care a organizat apărarea in acest dosar. "Nu ştiu ce să spun. Cred că nu mi-am organizat suficient de bine apărarea. Imi reproşez soluţia, in mare parte. Cred că, pe lănga lipsa de probe şi nişte chestiuni de fond, nu am fost la inălţimea dosarului. Voi declara recursul, mai departe nici eu nu ştiu ce se va intămpla, dar cred că este intr-o oarecare măsură vina mea şi inseamnă că, in primul rănd, prestaţia mea nu a fost la inălţimea dosarului. Decizia nu am cum să o comentez", a declarat aceasta pentru Rompres.

ARESTAREA. Omar Hayssam a fost arestat in 5 aprilie 2005 de procurorii Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiuni economice, intr-un alt dosar decăt cel al răpirii jurnaliştilor. Pe 27 aprilie 2006, Hayssam a părăsit Penitenciarul Rahova, unde a fost deţinut timp de un an şi trei săptămăni. Eliberarea sirianului a avut la bază acte medicale care demonstrau că suferă de cancer, dar şi o adeverinţă emisă de un medic al inchisorii. Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor de revocare a mandatului de arestare preventivă şi de inlocuire cu interdicţia de a părăsi ţara.

SANATATEA. Avocaţii apărării au cerut in repetate rănduri eliberarea omului de afaceri romăno-sirian, argumentănd că acesta doreşte să-şi petreacă ultimele luni de viaţă alături de familie şi pentru a putea fi tratat intr-o clinică de specialitate.
In următoarea perioadă, Omar Hayssam a lipsit la mai multe termene fixate de judecători, invocănd că nu se poate deplasa, deoarece urmează un tratament impotriva cancerului de colon.

ADIO INCULPAT! La mijlocul lui iulie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis reincarcerarea omului de afaceri sirian pe motiv că tergiversează actul de justiţie şi se sustrage judecăţii, eliberănd un nou mandat de arestare pe numele acestuia. Omar Hayssam dispare insă, fiind dat in urmărire generală pe 19 iulie 2006 şi pe 21 iulie, cănd se constată cu certitudine că el nu mai este in Romănia - in urmărire internaţională, mandatul fiind transmis in toate cele 186 de state afiliate OIPC INTERPOL.

• Marina Constantinoiu