Parcul Bordei - Procesul intra din nou pe rol

Negocierile dintre primarul general, Adriean Videanu, si proprietarul Parcului Bordei, au esuat. Justitia va hotari daca parcul va fi sau nu transformat intr-un cartier de vile de lux.

De cateva saptamani, Municipalitatea incearca sa gaseasca solutii pentru a salva Parcul Bordei. Cu alte cuvinte, sa repare o gafa facuta de fosta conducere. Negocierile dintre primarul general, Adriean Videanu, si proprietarul Costel Constanda au esuat insa.

INTENTIE. Edilul-sef a vrut sa cedeze terenul pe care se afla depoul RATB Victoria, amplasat in spatele Guvernului, in schimbul celui obtinut de Constanda in Parcul Bordei, pe malul Lacului Floreasca. Proprietarul a refuzat toate alternativele pe care Videanu i le-a dat. "N-a vrut sa accepte nici un alt teren. A venit, in schimb, cu o propunere si anume sa construiasca doar pe terenul dinspre strada, iar suprafata de langa mal, de 17.000 metri patrati, sa ramana a Primariei Capitalei. Vom merge insa in instanta", a spus primarul general. Initial, printr-o decizie a instantei, Constanda a primit dreptul de a construi peste limita permisa de lege, fapt ce ar transforma zona verde intr-un cartier de vile de lux. "La Parcul Bordei, Curtea de Apel s-a pronuntat pe oportunitate. Asa sunt unii judecatori. Se erijeaza in primari generali", a spus Videanu. Primaria Capitalei a facut recurs, iar dosarul s-a reintors la Tribunalul Bucuresti pentru a fi rejudecat. Astazi este primul termen, insa se vor discuta aspectele procedurale, procesul urmand sa se intinda pe tot anul.

ISTORIC. In septembrie 2003, Costica Constanda a obtinut 3,3 hectare de teren in Parcul Floreasca. Pentru 18.000 de metri patrati de teren din zona Satului Francez, pe care acesta ii castigase in instanta, Constanda a primit 33.000 de metri patrati de teren in Strada Turgheniev nr. 11-15 si in Bulevardul Aviatorilor 110-112, Sector 1, adica actualul amplasament al Parcului Bordei.

El a primit aceste 3,3 hectare de teren in schimbul celor aproape 18.000 de metri patrati din Satul Francez pe motiv ca terenul din Soseaua Nordului are coeficienti edilitari mai favorabili, iar valoarea terenului este mai mare si se justifica compensarea. Altfel spus, cum in parc nu exista utilitatile de pe terenul din Satul Francez, functionarii care se ocupa de aplicarea Legii 10/2001 au cazut de acord ca suprafata de parc retrocedata lui Constanda sa fie mai mare decat cea revendicata. Cum de s-au gandit sa retrocedeze tocmai un parc al Capitalei, ramane un semn de intrebare.

Cert este un singur lucru. Potrivit legii, Constanda nu poate sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15 la suta din actuala intindere a parcului, iar cladirile nu pot sa aiba o inaltime mai mare de parter plus doua etaje. Asta teoretic. Parctic, suntem in tara tuturor posibilitatilor. Curtea de Apel i-a dat dreptul, in prima faza, lui Constanda sa construiasca pe o treime din suprafata parcului un ansamblu de imobile cu o inaltime de parter plus patru etaje. Intre timp, Constanda n-a stat cu mainele in san, a taiat peste 100 de copaci din parc, convins ca instanta va fi de partea sa. (Monica C. Andrei)