Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avocatul lui Harry Mironescu, şeful clinicii Sabyc, arestat preventiv alături de alte două persoane în dosarul privind traficarea de ovule, le-a spus judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti că printre donatoare se aflau şi "mici staruri ale showbiz-ului românesc, nu doar femei sărace".
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) judecă, astăzi, contestaţia medicului specialist ginecolog şi şef al clinicii Sabyc, Harry Mironescu, a fiului acestuia Yair Miron şi a Ceciliei Borza, arestaţi preventiv în dosarul de trafic de ovule instrumentat de procurorile DIICOT.
"Instanţa fondului vorbeşte de femei cu stare precară şi de faptul că cei trei ar fi profitat de ele, dar, de fapt, dacă privim atent, printre donatoare se regăsesc şi unele mici staruri ale showbiz-ului românesc", le-a spus judecătorilor avocatul lui Harry Mironescu, citat de Mediafax.
Acesta a arătat că, potrivit normelor CEDO, fapta pentru care procurorii DIICOT au indicii în acest caz nu reprezintă acel pericol social concret care să se răsfrângă direct asupra cetăţenilor.
Avocatul a adăugat că instanţa de fond "doar a parafrazat un articol, fără a examina temeinic dacă acesta, într-adevăr, are corespondenţă în realitate".
Apărătorul a susţinut că faptele care li se impută celor trei nu sunt grave şi nu au impact direct asupra cetăţeanului. Pentru aceste motive, el a cerut magistraţillor să caseze încheierea prin care s-a emis mandat de arestare pe numele clinetului său, iar după rejudecare, să înlocuiască măsura arestului cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
În discursul său, avocatul a făcut numeroase referiri la evoluţia tehnologică-ştiinţifică în materia ingineriei genetice, arătând că latura cea mai bună a acesteia este că mai nou, se pot oferi şanse reale femeilor care nu pot avea copii.
Cei trei au fost arestaţi, în urmă cu o săptămână de judecătorii Tribunalului Bucureşti, sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat şi de organizarea traficului de celule de origine umană în scopul obţinerii unui folos material.
În motivarea decizie tribunalului, se arată că majoritatea celor care au donat ovule erau persoane fără educaţie, care nu aveau reprezentarea în concret a consecinţelor tratamentului la care se supuneau, urmărind numai realizarea unui folos material care, de altfel, era extrem de mic, raportat la ceea ce se întâmpla în realitate. (V.A.)
