Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In ultimele luni, masurile controversate ale mai multor membri din estul UE au declansat alarma Comisiei Europene, expertii apreciind ca de vina este lipsa unei experiente democratice, scrie Deutsche Welle intr-o analiza intitulata "Procesul de transformare a tarilor central si est-europene nu este inca incheiat', concluzionand ca "Europei de Est ii lipseste cultura dialogului politic'.
Potrivit lui Wolfgang Höpken, profesor de istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea Leipzig, aceste "deficite democratice" constatate nu doar in Romania, ci si in Ungaria si Bulgaria, sunt cauzate, in parte, de experienta limitata a tarilor privind sistemele democratice. Höpken a subliniat ca, si inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, Bulgariei si Romaniei le-au lipsit fundamente democratice puternice, potrivit Deutsche Welle. Pe de alta parte, profesorul Höpken a avertizat statele europene asupra unei abordari arogante in ceea ce-i priveste pe vecinii sai. "Mult prea adesea, chiar si democratiile occidentale au scapari jenante", afirma profesorul.
Procesul de transformare al tarilor central si est-europene nu este inca incheiat. Prin intermediul monitorizarii, somatiilor si sanctiunilor, CE poate indrepta procesul in directia buna.
Interventia Comisiei a dat deja unele rezultate. Atat premierul roman Victor Ponta, cat si omologul sau ungar, Viktor Orban, au renuntat la unele dintre masurile lor controversate. De asemenea, sunt semne ca Bulgaria acorda mai multa seriozitate coruptiei si crimei organizate. Asemenea pasi i-ar putea, in cele din urma, convinge pe scepticii fata de est-europeni, noteaza Deutsche Welle.
Tensiunile de la Bucuresti, dar si evenimentele fierbinti de pe glob continua sa ramana in atentia presei internationale. "Universitatea din Bucuresti sustine ca premierul roman a plagiat in lucrarea sa de doctorat", titreaza publicatia Uniunii Europene, EUObserver, si mentioneaza ca institutia i-ar putea retrage titlul de doctor. Site-ul european retine si ca USL i-a dat in judecata pe liderii opozitiei pentru "manipularea grosolana a opiniei publice si a organismelor europene si internationale si pentru subminarea economiei nationale". Informatia este preluata si de portalul european Euractiv, care comenteaza: "Coalitia de stanga de la guvernare, a primului ministru roman, Victor Ponta, a luat masuri suplimentare pentru a-si intari pozitia la putere, in ciuda avertismentelor formulate de Comisia Europeana, potrivit careia lupta politica nu poate sa justifice incalcarea principiilor democratice", potrivit Rador.
Pe de alta parte, intr-o analiza intitulata "Testul de la Bucuresti', Presseurop se intreaba, la randu-i, "ce se intampla in Romania?', incercand sa raspunda din mai multe perspective. "Vazut de la Bruxelles si din majoritatea capitalelor europene, Guvernul lui Victor Ponta abuzeaza de puterea sa plasandu-si oamenii in posturi-cheie ale Parlamentului si justitiei, precum si prin incercarea de a-l destitui pe presedintele Traian Basescu. Din punctul de vedere al dreptei romanesti, este o lovitura de stat (aproape) mascata, care poate duce la o dictatura. Din punctul de vedere al stangii romanesti, este doar o reechilibrare a puterilor in detrimentul unui sef de stat care a comis abuzuri si impiedica Guvernul sa guverneze', scrie Presseurop.
"Oricum, evenimentele recente au o importanta care depaseste frontierele Romaniei. Deoarece cu 21 de milioane de locuitori, aceasta este a saptea tara UE in termeni de populatie, si deoarece caderea lui Ceausescu a facut din ea un simbol al luptei pentru democratie in Europa. Dar si fiindca in aceasta perioada de criza, genul acesta de evenimente intineaza putin mai mult portretul Europei actuale', este concluzia semnatarului analizei.
"In ultimul timp s-a facut mult comparatia cu Ungaria. Dar, pe cand la Budapesta un partid ultra-majoritar a preluat fraiele puterii, la Bucuresti este vorba despre o lupta intre tabere echilibrate. Nu este vorba ca UE sa ia partea unei tabere impotriva celeilalte. Este evident ca elitele politice romanesti din ambele tabere nu s-au lepadat de practicile post-comuniste de tentatie autoritara si de intelegeri pe sub masa intre politica si afaceri. Tonul aspru al unor ziare romanesti arata de altfel ca interesele unora si celorlalti merg cu mult dincolo de scena politica', mai scrie Presseurop.
Premierul Romaniei, Victor Ponta, a acordat un interviu jurnalistilor germani de la Der Spiegel Magazin, in care vorbeste despre democratie si acuzatiile de puci. Ponta a respins cu vehementa reprosurile Comisiei Europene legate de ignorarea principiilor de baza ale statului de drept, fiind catalogat de jurnalistii de la Der Spiegel drept 'un democrat pasionat' si "un european convins'.
Cat despre acuzatiile Comisarului pentru Justitie , Viviane Reding, cum ca in Romania ar avea loc o lovitura de stat, Ponta sustine ca nu poate fi vorba de asa ceva, deoarece Europa "nu a inteles' evenimentele de la Bucuresti, insa isi reproseaza faptul ca "nu a reusit sa le explice pe intelesul tuturor'. Premierul a dat asigurari ca va face tot posibilul sa evite pe viitor astfel de "neintelegeri' si ca va indeplini toate solicitarile venite de la Bruxelles. "Reprosurile de la Bruxelles au fost un soc pentru mine. Guvernul meu garanteaza in totalitate independenta justitiei', a spus Ponta pentru Der Spiegel.
Cat despre referendumul care va avea loc duminica, 29 iulie, Ponta a reiterat promisiunea facuta fata de UE: referendumul va avea consecinte doar daca se vor prezenta jumatate plus unul dintre alegatorii cu drept de vot. Premierul a declarat ca este convins ca, in cazul unui esec la referendum, Basescu va iesi din politica. "In aceasta situatie va trebui sa se intrebe pe cine mai reprezinta el', a precizat Ponta.
Legat de contextul politic european, liderul USL a subliniat in interviul pentru Der Spiegel ca "Germania joaca un rol central pentru el' si ca nu a fost deranjat de faptul ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a discutat la telefon doar cu presedintele Traian Basescu, partenerul ei din grupul european crestin-democrat. "Evident ca ar fi de folos daca Berlinul ar asculta argumentele ambelor tabere din Romania', a adaugat Ponta.
In incheiere, politicianul de 39 de ani s-a referit si la viitorul carierei sale politice. "Vreau sa mai raman mult timp in politica', a spus Ponta, insa a adaugat ca nu exclude sa reimbratiseze cariera de procuror, preferabil la Curtea Internationala de la Haga, "pentru a pune catuse pe mainile dictatorilor si pentru a pedepsi politicienii groaznici care calca in picioare drepturile omului'.
Pentru analistii de la Bloomberg, concluzia e clara: "Politica in Romania a fost intotdeauna excentrica si necrutatoare, dupa majoritatea standardelor, astfel incat, in mijlocul acestui vacarm politic, este greu de aflat pozitia Guvernului cu privire la criza financiara".
"Romania a fost lovita puternic de criza. Cresterea economica a scazut de la un rasunator 7% in 2008 la minus 7% in anul urmator. Intr-un efort de a stabili o limita deficitului, Guvernul a impus reduceri de 25% salariilor bugetarilor, unele dintre cele mai drastice din toata Europa. Premierul de la acea vreme, Emil Boc, a taiat, de asemenea, pensii si a crescut TVA cu 5 puncte procentuale", scrie Marc Champion, membru al consiliului editorial al agentiei de presa americane Bloomberg.
"Prima intalnire dintre noul Guvern condus de social-democratul Victor Ponta si oficiali internationali, din luna aprilie, a fost dura, iar delegatia Fondului Monetar International (FMI) a fost gata sa plece acasa, sustine sursa citata. Cand discutiile au fost reluate, tonul s-a schimbat. Oficialii lui Ponta au declarat ca se angajeaza deplin in respectarea cerintelor FMI impuse Romaniei. Asa cum a constatat premierul ungar Viktor Orban, populismul poate fi o sursa de penalizari financiare pentru o tara aflata la mana pietelor globale', comenteaza Champion.
Romania ofera un studiu de caz interesant privind faptul ca FMI si guvernele-client ale sale pot parea mai mult niste ''macelari'' mai degraba decat niste ''chirurgi'' in manuirea ''cutitelor'' lor de austeritate. A examina insa minutios bugetele de stat pentru a decide unde poate fi taiata ''osanza'' in mod util si unde se poate felia carne macra, necesita timp. Acest lucru este valabil mai ales in tari ca Romania si Grecia, care au stat rau la testarea programelor guvernamentale la capitolul cost-eficienta sau chiar la pastrarea realizarilor de baza. De exemplu, privatizarea. Romania are aproximativ 1.000 de companii controlate de stat, care datoreaza impreuna aproximativ 5% din PIB in arierate neachitate catre furnizori. Este o frana semnificativa asupra economiei.
Guvernul a fost de acord sa le privatizeze, dar pana recent nu avea un registru complet al companiilor controlate de stat si cine le conduce. Deci, ce sa vanda si cum? Multa munca trebuie depusa mai intai, subliniaza autorul articolului.
In fine, in publicatia European Voice, Hanes Swoboda, liderul Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, a facut apel la comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding, "sa nu cedeze in fata unei judecati partinitoare'' si ''sa fie neutra si obiectiva' atunci cand se discuta situatia din Romania.
Comentariile lui Swoboda au venit ca o reactie la un interviu cu Viviane Reding publicat in editia de joi, 19 iulie, de Frankfurter Allgemeine Zeitung, in care ea a comentat evenimentele recente din Romania. In interviu, Reding a cerut infiintarea unui post de ministru european de Justitie, cu puterea de a impune statul de drept in tari membre ale UE. Ea a spus ca evenimentele din Romania din ultimele doua saptamani "contravin cu tot ceea ce avem in UE in ceea ce priveste statul de drept'. Reding a afirmat ca Romania a facut progrese in reforma sistemului judiciar, dar ca acest lucru a fost "anulat brusc, printr-un fel de lovitura prin ordonanta de urgenta'.
In replica, Swoboda a declarat ca propunerea unui post de ministru european de Justitie este o "sugestie valoroasa', dar a adaugat ca "comisarul Reding nu ar trebui sa cada victima unor jocuri politice de partid'. "Reding ar trebui sa actioneze intr-un mod neutru si obiectiv. Aceasta este ceea ce asteptam de la ea in calitate de comisar pentru justitie. In caz contrar, ea risca sa submineze valoarea evaluarilor Comisiei Europene', a afirmat Swoboda.
