Lăsate la voia întâmplării de statul român, institutele de cercetare din România s-au transformat în adevărate mize imobiliare. În Bucureşti, ele au pierdut lupta cu oamenii de afaceri cu viziune şi au devenit proiecte rezidenţiale. Nici în provincie “viaţa” staţiunilor nu a fost mai uşoară, terenul generos deţinut de acestea fiind vânat cu insistenţă.
Staţiunea de cercetare Pomicola Buzău este pe punctul de a pierde 50 de hectare printr-o retrocedare mai mult decât bizară. Institutul deţine peste 200 de hectare şi de doi ani încoace proiectele demarate au fost un succes. “Noi chiar puteam dovedi că în România se poate. Atunci când am preluat staţiunea nu am avut nici bani şi nici cultură de calitate. Acum mă uit cu drag la pământul care nu ne-a dezamăgit. Când am aflat că va trebui să renunţăm la 50 de hectare nu am fost împotrivă. Dacă este dreptul omului, de ce nu? Din păcate, dosarul este plin de ilegalităţi şi în aceste condiţii nu am putut să stăm cu mâinile în sân”, a declarat Crăciun Bica, directorul staţiunii.
DOSARUL BUCLUCAŞ
Partheniu Mihail George a depus dosarul de retrocedare în
urmă cu zece ani. În tot acest timp, nici un metru pătrat de pământ nu a fost
restituit. Imediat ce a decis să vândă drepturile litigioase unui om de afaceri cu viziune, lucrurile au luat
o cu totul altă întorsătură. Nu numai că a primit şi cele 50 de hectare de
teren arabil, dar a mai fost aprobată subit şi retrocedarea a peste 120 de
hectare de pădure.
Prin procura din 2005, Partheniu îşi vinde practic bunul viitor lui Doloiu Gheorghe, un om de afaceri din Buzău. “În dosar există foarte multe neconcordanţe. Au folosit două hărţi cadastrale, cu marcarea diferită a terenului, una având incluse şi clădirile noastre. Apoi au folosit hărţi neactualizate, dar şi procese-verbale de punere în posesie datate diferit”, se explică în memoriul trimis Jurnalului Naţional. Comisia judeţeană pentru restituirea dreptului de proprietate preia dosarul lui Doloiu şi “constată trecerea terenului în suprafaţă de 202,53 hectare, aflat în domeniul public al statului, în administrarea SDP Cîndeşti, pe raza comunei Verneşti, în domeniul privat al statului, în vederea punerii la dispoziţia Comisiei Locale Verneşti pentru aplicarea Legii fondului funciar pentru punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite”. O astfel de decizie, de scoatere a terenului din domeniul public în cel privat, nu poate fi luată decât prin hotărâre de Guvern. Comisia judeţeană poate propune scoaterea din circuitul agricol, dar nu poate să şi dispună acest lucru. În ciuda acestor date, dosarul lui Partheniu primeşte avize pe bandă rulantă şi ia cele 50 de hectare în comuna Verneşti, mai exact în curtea staţiunii pomicole. Retrocedarea sfidează şi legea pomiculturii. Asta pentru că terenul administrat de astfel de staţiuni de cercetare poate fi retrocedat numai pentru reconstituirea proprietăţii, şi nu pentru recompensări.
UN ALT FEL DE CAZ
În acest moment, conducerea staţiunii de cercetare Pomicola Buzău a cerut în instanţă
anularea hotărârilor Consiliului Local şi Judeţean, dar şi a titlului de
proprietate. Partheniu Mihail George, petentul terenului, a cerut acelaşi
lucru. Omul a fost uimit de cele ce s-au întâmplat din momentul în care şi-a vândut
drepturile litigioase. Nu ştia că “noul proprietar” va lua teren din staţiunea
pomicolă. “Partheniu şi-a luat avocat şi vrea să îndrepte lucrurile. El a cerut
o retrocedare pe vechiul amplasament şi nu îşi doreşte să ajungă în proces cu
nimeni”, a precizat Crăciun Bica.