Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Insurgenţii înarmaţi proruşi ţin piept încă Guvernului proeuropean în estul Ucrainei, al cărei preşedinte a evocat posibilitatea unui referendum privind statutul ţării, un pas care s-ar putea să nu le fie suficient separatiştilor, comentează France Presse. Agenţia franceză comentează că în faţa unei serii de atacuri vizibil coordonate, lansate de activişti proruşi, dar şi de grupuri de persoane înarmate şi purtând uniforme fără elemente de identificare, Ucraina pare mai mult ca niciodată ameninţată de destrămare, între estul rusofon şi centrul şi vestul mai naţionaliste şi mai orientate către Europa.
Protestatarii proruşi au ocupat luni sediul Ministerului de Interne ucrainean din oraşul Gorlovka, în regiunea Doneţk, asalt în cursul căruia s-au auzit focuri de armă - lansate, se pare, de poliţiştii baricadaţi din interior - şi a fost rănită cel puţin o persoană, potrivit presei locale, citate de EFE.
Forţele de ordine, care au ieşit din clădire printr-un coridor uman format de atacatori, au jurat deja credinţă noului şef al poliţiei locale, Alexandr Şulzenko, desemnat de protestatari.
La Slaviansk, unde manifestanţii au ocupat sâmbătă clădiri ale poliţiei şi serviciilor de securitate, situaţia era calmă luni, în ciuda faptului că unul dintre liderii proruşi, care a preluat controlul primăriei din Slaviansk în fruntea unor militanţi proruşi, a făcut apel la ajutorul lui Putin.
În timp ce forţele loiale Kievului nu sunt prezente în regiune, în ciuda anunţului oficial “al unei operaţiuni antiteroriste” în curs împotriva militanţilor proruşi, liderul cu pricina a afirmat că autorităţile centrale ucrainene au trimis lui “1.000 de mercenari şi tancuri” pentru a recâştiga controlul asupra oraşului Slaviansk, căzut în mâinile insurgenţilor sâmbătă dimineaţă.
Preşedintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, care a ordonat o “operaţiune antiteroristă de mare anvergură cu forţele armate”, a dat insurgenţilor termen-limită până luni la 09:00 pentru a beneficia de o amnistie, dacă depuneau armele şi părăseau clădirile ocupate. Dar, au constatat jurnaliştii AFP, forţele loiale Guvernului proeuropean de la Kiev erau invizibile, inclusiv la marginea oraşului.
În centru, cel puţin o mie de locuitori s-au adunat pentru a solicita organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia, promiţând să rămână acolo până se organizează consultarea. Proruşii cer alipirea sau măcar o “federalizare” a Constituţiei ucrainene, pentru a se conferi puteri sporite regiunilor.
Pentru prima oară, Turcinov a făcut un pas în acest sens, apreciind că un astfel de scrutin ar putea fi organizat în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute pentru 25 mai. În acelaşi timp, el s-a declarat sigur că “majoritatea ucrainenilor se vor pronunţa pentru o Ucraină indivizibilă, independentă, democratică şi unită”. Dar, comentează AFP, Turcinov evocă un referendum naţional, în timp ce insurgenţii vor scrutine locale, unde raportul de forţe le-ar fi mai favorabil. El nu s-a pronunţat în legătură cu evoluţiile instituţionale care ar putea fi propuse. Or, Guvernul a refuzat până acum să meargă mai departe de “descentralizare”, apreciind că “federalizarea” susţinută de Moscova deschide calea către destrămarea ţării.
Moscova a somat autorităţile de la Kiev să înceteze “războiul contra propriului popor”, avertizând că ar putea izbucni un război civil. Şi a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, care s-a transformat, duminică seara, într-un dialog al surzilor, occidentalii acuzând Moscova că a orchestrat ultimele evenimente, iar ambasadorul Moscovei aruncând toată vina pe Kiev. Şeful diplomaţiei ruse a apreciat că “ipocrizia occidentală a depăşit limitele”.
Aceste tensiuni au făcut să apară temeri că Moscova, care a trimis circa 40.000 de militari la frontieră, va profita de pretext pentru o intervenţie, preşedintele rus promiţând să apere “cu orice preţ” cetăţenii ruşi în fosta URSS.
SUA, europenii şi NATO au făcut paralelă cu Crimeea, alipită Rusiei, pentru a denunţa implicarea Moscovei în agitaţiile din Ucraina. Preşedintele Turcinov a promis să nu lase Rusia să repete scenariul din Crimeea.
Miniştrii europeni de Externe au discutat despre situaţia din Ucraina la o reuniune în Luxemburg, ameninţând cu noi sancţiuni la adresa Rusiei. UE a aprobat luni un ajutor financiar de un miliard de euro şi o serioasă reducere a taxelor vamale pentru a susţine Ucraina, confruntată cu grave dificultăţi economice.
În SUA, secretarul Trezoreriei, Jacob Lew, a semnat luni o garanţie de credit a SUA de un miliard de dolari destinată Ucrainei. Vicepreşedintele american Joe Biden se va deplasa săptămâna viitoare în Ucraina, pentru a reafirma sprijinul SUA pentru noile autorităţi, al căror progres în elaborarea de reforme economice l-a salutat deja.
La Bucureşti, preşedintele Băsescu a declarat duminică seara că UE nu are pârghii să gestioneze derapajele, cum este cel din Ucraina şi nu este suficient de solidară şi unitară. El a adăugat că România are o importanţă crucială în regiune, că are în primul rând potenţial, deci are ce oferi şi din punct de vedere al intelligence şi din punct de vedere militar suntem a doua putere din regiune după Ucraina.
Băsescu a vizitat, luni, mai bine de o oră, distrugătorul american USS Donald Cook, al doilea vas militar american desfăşurat în Marea Neagră în contextul crizei din Ucraina. El a declarat că a fost “o vizită simbolică, care arată respectul nostru pentru reacţia aliaţilor din NATO, care şi-au întărit prezenţa militară în Marea Neagră după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă. Prin prezenţa lor, navele americane, franceze nu fac decât să dea semnalul de stabilitate pentru regiune şi, în acelaşi timp, arată că statele membre NATO sunt solidare între ele atunci când există riscuri de securitate”.
