Dacă la începutul săptămânii trecute, directorul executiv al Poştei Române, Ion Smeeianu, vorbea de peste 4400 de angajaţi care şi-ar pierde locurile de muncă în perioada următoare, numărul celor vizaţi de concedieri colective a mai scăzut după ultimele discuţii între sindicat şi conducerea companiei. |n după-amiaza zilei de vineri, CNPR anunţa sec concedierea a 3650 de persoane.
“Modalitatea de aplicare efectivă a protocolului încheiat va fi determinată de comisia mixtă CNPR-SLPR, pe baza unor criterii ce vor fi stabilite decomun acord”, se preciza într-un comunicat al instituţiei.
Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea CNPR, situaţia companiei devenind şI mai dificilă după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de aproximativ 25 milioane euro. "Poşta are datorii fiscale de 242 milioane de lei, sumă care include şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriilor este efectul unui contract încheiat în mandatul directorului general Dan Mihai Toader şi care prevedea acordarea de tichete de masă premium. Ne vom îndrepta în instanţă pentru a recupera prejudiciul, care se ridică la 42 milioane de lei", a anunţat săptămâna trecută Smeeianu.
Ghinioane şi contracte păguboase
Invitat azi la emisiunea “După 20 de ani”, ministrul Comunicaţiilor Dan Nica a declarat că privatizarea CNPR a fost "urmărită şi de ghinioane". "Poşta belgiană, care era foarte interesată, nu a putut să participe la proces pentru că avea o înţelegere cu Comisia Europeană, cel puţin în acest an. Poşta italiană nu mai avea voie să facă investiţii în afara ţării şi au mai fost câteva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult şi pe nişte investitori din afara spaţiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit", a spus ministrul.
Întrebat de ce nu listează Poşta la bursă, Nica a afirmat că un astfel de proces obligă la vânzarea la preţul pieţei, situaţie care nu se plia pe obiectivele statului.
"Pe mine mă interesa ca toţi banii cu care venea investitorul să intre în companie, să fie utilizaţi pentru modernizare. Statul nu obţine nimic din această privatizare, nici măcar 50 de bani. Statul nu a vrut să facă o afacere din această privatizare. Statul vrea ca banii investitorului să fie utilizaţi pentru modernizare, pentru ca Poşta să poată să furnizeze servicii poştale de calitate, pentru a fi mândri de ea", a menţionat Nica., citat de Mediafax.ro.
Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea în acţiuni a datoriilor istorice ale Poştei Române, iar datoria către ANAF, de 107 milioane lei, va fi eşalonată, în baza unei ordonanţe de urgenţă avizate deja de Guvern.
Atât directorul executiv cât ministrul Comunicaţiilor au enumerat în ultima vreme o serie de contracte care au păgubit CNPR, în ultimi ani, cu zeci de milioane de euro, 95% dintre acestea fiind acum reziliate.
"De-a lungul timpului, societatea a încheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Poşta a încheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondenţei de mai multe zeci milioane de euro, în condiţiile în care compania nu avea bani de benzină pentru propriul parc auto. Contractul a fost încheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societăţii în ultimii ani", a afirmat ministrul Nica.
"Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro". Ministrul a adăugat că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA.
Vezi si:
Sindicatul, vinovat de neprivatizarea Poştei
Poşta Română, ultimul strigăt al privatizării