Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Calendarul crestin ortodox cuprinde multe sarbatori, insa cele mai importante sunt praznicele imparatesti, unele cu data fixa, altele cu data mobila, in stransa legatura cu ziua in care se sarbatoreste Invierea Domnului (Sfintele Pasti), insa toate sunt asezate in calendar asemenea unui "brau sfant" ce cuprinde Biserica. Ele sunt inchinate Sfintei Treimi – Tatalui, Fiului si Sfantului Duh –, dar si Maicii Domnului.
Parintele-profesor Emil Nedelea Caramizaru, paroh al Bisericii "Sf. Gheorghe Nou" din Capitala, ne-a vorbit despre cele mai importante sarbatori regasite in decursul anului bisericesc. "Dupa ce la 1 ianuarie sarbatorim Taierea imprejur a Domnului nostru dupa randuiala iudaica, urmeaza, la 6 ianuarie, praznicul luminat al Botezului Domnului, Boboteaza, cum este numit in popor, cand Domnul nostru Iisus Hristos primeste botezul ultimului profet al Vechiului Testament si primul al Noului Testament, Inaintemergatorul Mantuitorului, Sfantul Ioan Botezatorul. Este ziua aratarii lui Dumnezeu sau Teofania, pentru ca este prezent Dumnezeu in Sfanta Treime slavit: Fiul se boteaza, Duhul Sfant se pogoara in chip de porumbel, iar Tatal din ceruri binecuvinteaza acest moment important in iconomia neamului omenesc. Pe de alta parte, la 2 februarie, crestinii ortodocsi praznuiesc Intampinarea Domnului, petrecuta la 40 de zile de la intruparea Mantuitorului, cand, dupa randuiala Legii vechi, trebuia sa fie dus la Templu, unde a fost inchinat Domnului si a fost primit in brate de catre un om drept si temator de Dumnezeu, cu numele Simeon, caruia i se vestise de catre Duhul Sfant ca nu va vedea moartea pana cand nu va vedea pe Hristosul Domnului
(Luca 2, 26)".
Invierea Domnului
An de an, crestin ortodocsii praznuiesc la 25 martie Buna Vestire. Arhanghelul Gavriil, trimisul lui Dumnezeu, se arata Sfintei Fecioare Maria, aducandu-i la cunostinta vointa lui Dumnezeu, ca va zamisli in pantece, prin puterea Duhului Sfant, pe Hristos, Mantuitorul lumii.
Intrarea Domnului in Ierusalim sau Duminica Floriilor este sarbatorita cu o saptamana inaintea Sfintei Invieri. "Ne aminteste de intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de sfintele si infricosatoarele Sale patimi, dar si de moartea si Invierea Sa din morti", subliniaza parintele profesor.
Anul acesta, data de cinstire pentru cea mai mare sarbatoare a crestinatatii, Invierea Domnului (Sfintele Pasti), este 15 aprilie. "Este Praznicul praznicelor si Sarbatoare a sarbatorilor, pentru ca prin Sfanta Sa Inviere Mantuitorul Iisus Hristos salveaza intreaga omenire din moartea spirituala in care se afla, daruindu-le tuturor viata vesnica si fericita intru Imparatia Sa", adauga parintele Emil Nedelea Caramizaru, explicand apoi zilele de sarbatorire a altor praznice ce depind de data Pastilor: "La 40 de zile de la Invierea Mantuitorului, joi, 24 mai, serbam Inaltarea la Cer a Domnului Iisus Hristos. Slavita Inaltare la Cer a Mantuitorului Ii incheie activitatea pe pamant, activitate ce incepuse odata cu botezul Sau in Iordan. Prin Inaltarea Sa la cer, Mantuitorul se reasaza in slava Sa Dumnezeiasca, la dreapta Tatalui, cum a prezis El Insusi (Luca 22,69). La 3 iunie avem un alt mare praznic imparatesc. Este vorba despre Marita Duminica a Pogorarii Duhului Sfant (Rusaliile), eveniment ce se petrece la 50 de zile dupa Inviere si la 10 zile dupa Inaltarea la Cer a Domnului. Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede ( Ioan 15,26) se pogoara peste Sfintii Apostoli in Ierusalim, sub chipul limbilor de foc, intemeindu-se in chip vazut Biserica lui Hristos pe pamant. A doua zi dupa Rusalii se serbeaza intotdeauna praznicul Sfintei
Treimi, pentru ca Sfanta Treime face inceputul vietii crestine si Ea este temelia ei, este Dumnezeu Insusi, invatandu-ne despre acest adevar atat de inalt si sfant formulat de catre Sfintii Parinti inca de la primele sinoade ecumenice din anii 325 si 381, cand au alcatuit Simbolul de credinta sau Crezul pe care il rostim cu totii in Sfanta Biserica a lui Hristos".
La 6 august, Biserica praznuieste Schimbarea la fata a Domnului Iisus Hristos, eveniment petrecut pe Muntele Taborului. "Sfintii Apostoli Petru, Iacob si Ioan au vazut pe Mantuitorul imbracat in haina luminii dumnezeiesti, caci fata Lui stralucea ca soarele, iar vesmintele Lui, ca lumina", mai spune parintele profesor.
Urmatoarele trei mari sarbatori sunt inchinate Sfintei Fecioare Maria. Prima este praznuita la 15 august: Adormirea Maicii Domnului, numita si Sfanta Marie Mare, sfanta sarbatoare care ne aduce aminte despre trecerea la Cer a Sfintei Fecioare Maria, ceea ce este "mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii".
Necontenita ruga
Parintele Emil Nedelea Caramizaru ne-a vorbit apoi despre Nasterea Preacuratei, Sfanta Maria Mica, praznuita an de an la 8 septembrie, precum si de Intrarea sa in Templul din Ierusalim, unde a ramas vreme de 12 ani. Proorocul Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, a condus-o inca de la inceput in Sfanta Sfintelor, unde avea voie doar arhiereul o data pe an, unde ruga ei a fost necontenita. Aici, Arhanghelul Gavriil – care avea sa-i vesteasca mai tarziu nasterea Fiului Sfant – ii aducea hrana cereasca. "Parintii Sfintei Fecioare Maria erau Ioachim si Ana, care primesc la vreme de adanca batranete binecuvantarea lui Dumnezeu prin nasterea celei care mai tarziu va lua in pantece de la Duhul Sfant pe Insusi Fiul lui Dumnezeu. La 21 noiembrie, crestinii sarbatoresc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului. La varsta de 3 ani, prunca Maria este dusa de batranii sai parinti, potrivit fagaduintei facute, spre a fi inchinata Templului din Ierusalim. Ea a fost increditata arhiereului Zaharia pentru a vietui in Legea cea sfanta".
Moment deosebit de important in istoria umanitatii, Craciunul este praznicul imparatesc pe care, ca si in cazul Sarbatorii Sarbatorilor (Sfanta Inviere), credinciosii il intampina an de an cu mare bucurie. "Dupa profetiile Vechiului Testament, la 25 decembrie are loc Nasterea dupa trup a Domnului si Mantuitorului intregii lumi, cu scopul de a salva intreaga omenire din prapastia pierzarii si a mortii, schimband lumea din temelii prin invatatura Sa nemuritoare si sfanta", a conchis parintele profesor Emil Nedelea Caramizaru.
Nu trebuie sa uitam nici de celelalte sarbatori, deosebit de importante, si de zilele lor de praznuire. De aceea am intocmit un calendar in care se regasesc toate sarbatorile crestine ale anului 2012, in functie de importanta, asa cum au fost ele randuite de Biserica Ortodoxa Romana. N-am uitat nici de sfintii romani (notati cu albastru) despre a caror viata va vom vorbi anul acesta in rubrica de Calendar a Jurnalului National in zilele lor de sarbatorire.
Zilele de post
Nu se mananca de frupt in cele patru mari posturi de peste an: Postul Pastilor (27 februarie – 14 aprilie), Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (12 iunie – 28 iunie), Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), Postul Nasterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), precum si in Ajunul Bobotezei (5 ianuarie),Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Postul din zilele de miercuri si vineri nu este intamplator. Miercuri este ziua in care Mantuitorul a fost tradat de Iuda, iar vineri – cea in care Iisus Hristos a fost rastignit si a murit pe cruce, ridicand pacatele lumii. Pe de alta parte, nu se fac nunti in cele patru mari posturi de peste an, in ajunul si in zilele Praznicelor Imparatesti, in saptamana lasatului sec de branza (20-26 februarie), in Saptamana Luminata (15-21 aprilie), in ajunul si in ziua de Rusalii (2-3 iunie), precum si in perioada dintre Craciun si Boboteaza.
Data de praznuire a Pastilor
Invierea Domnului sau Sfintele Pasti este precedata de o perioada de post, de 40 de zile. Sarbatoarea Sarbatorilor a fost adoptata de toate bisericile ca praznic crestin in secolul al II-lea, chiar daca, la inceput, fiecare sfant lacas a avut propria traditie in privinta datei Pastilor. In anul 325, Sinodul Ecumenic de la Niceea decide sa puna capat controversei, stabilind ca Pastile sa se sarbatoreasca in cea dintai duminica dupa luna plina a echinoctiului de primavara. Deosebirile au continuat insa, Roma preferand 21 martie, iar Alexandria – 25 aprilie. Abia dupa 525, Dionisie cel Mic a stabilit calendarul crestin, iar Roma a acceptat decizia Alexandriei, insa calculul lua in seama calendarul iulian stabilit de Iulius Cezar. In 1582, Papa Grigore XIII a schimbat calendarul iulian cu cel gregorian (calendarul iulian fiind in urma cu 13 zile fata de cel gregorian). Anul acesta, Invierea Domnului este praznuita de crestin ortodocsi la 15 aprilie si de cei catolici la 8 aprilie.
Citește pe Antena3.ro
