Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul: "Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească”

Decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe comuniunea cu Patriarhia Română a surprins înalţii ierarhi români. Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a declarat astăzi că decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe comuniunea cu Patriarhia Română este una extremă, Sfinţia-sa exprimându-şi speranţa că problema delicată creată între cele două organizaţii bisericeşti ortodoxe se va rezolva curând, pe cale amiabilă, frăţească. Patriarhia Română nu a primit însă un act oficial din partea Patriarhiei Ierusalimului, ci a luat la cunoştinţă acest lucru din comunicatul de pe internet. Neînţelegerile au pornit de la aşezământul românesc de la Ierihon care cuprinde o biserică, o casă de pelerini şI Centrul de studii biblice "Sf. Ioan Iacob Hozevitul”, construit în 1998 cu binecuvântarea Patriarhului Ierusalimului, Diodor, trecut la Domnul în anul 2000. "Lucrările au început în 1998, cu acordul verbal al Preafericitului Patriarh Diodor, care avea o mare sensibilitate la pelerinii creştin-ortodocşi din toată lumea şI, cu precădere la cei români, participând şi la întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist. Mai târziu, după ce lucrările au avansat, Sinodul Patriarhiei Ierusalimului l-a determinat pe Patriarhul Diodor să ne trimită o scrisoare, că n-a fost de acord cu aşezământul. A urmat momentul 2000, când toţi Înainte-stătătorii Bisericii Ortodoxe au participat la Ierusalim şI Betleem la manifestările jubiliare prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de creştinism. A avut loc o întâlnire privată cu Patriarhul Ierusalimului, Diodor, când Preafericitul Teoctist l-a rugat să emită şI aprobarea scrisă. Lucrările au fost continuate, constuirea aşezământului fiind făcută cu foarte mulţi muncitori români care au lucrat voluntari”, a precizat Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal.

Preoţii de la biserica românească din Ierihon se află sub jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului, însă aşezământul se află în proprietate românească, terenul fiind donat de un credincios român stabilit în zonă.

După ce se închină la Sfântul Mormânt şI la locurile sfinte, credincioşii participă la Sfânta Liturghie. În plus, Patriarhia Ierusalimului nu are locuri de cazare pentru pelerini. "În fiecare săptămână sunt 150 – 200 de pelerini, numai cei români. Fiecare vine cu o formă de ajutor concret, aprinde o lumânare şI lasă un pomelnic. În ultima perioadă la aşezământul de la Ierihon vin şI pelerini bulgari. Centrul de pelerinaj le dă un preot însoţitor care le citeşte din Sfânta Scriptură, le explică momentele din viaţa Mântuitorului, iar dis-de dimineaţă grupurile de pelerini coboară la Sfânta Liturghie. De aceea era absolut normal ca această casă de pelerini să aibă o biserică. Aceasta a fost o necesitate pentru numărul tot mai mare de credincioşi. La aşezământul de la Ierihon preţurile de cazare sunt mult mai mici decât la hotel şI pelerinii  beneficiază de asistenţă religioasă”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, menţionând că în anul 2000 Patriarhul Diodor îi promisese  Patriarhului Teoctist că îi va convinge pe membrii Sfântului Sinod să emită un acord scris în privinţa aşezământului de la Ierihon.

Construirea unui sfânt lăcaş pe teritoriul altui stat este permisă cu acordul părţilor iar aşezământul românesc nu este singular. "Biserica Ortodoxă Rusă are 10 mănăstiri şI aşezăminte. Nu este ceva neobişnuit să existe alte biserici ortodoxe sau aşezăminte pe teritoriul unei biserici ortodoxe surori atâta vreme cât există o înţelegere. Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede, în ziua de 9 mai, ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, de la 19-20 mai, când se va institui o delegaţie de trei ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog”, a mai precizat Preasfinţia Sa, subliniind că "întreruperea comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă”.
Cât priveşte măsura de caterisire a părintelui Ieronim Creţu, cel care s-a ocupat îndeaproape de construirea acestui sfânt aşezământ, având o activitate de mai bine de 17 ani la Ierusalim, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul a apreciat-o ca fiind nedreaptă, pripită şI nefondată din punct de vedere canonic: "Părintele Ieronim Creţu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului şi, în plus, nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. Preoţii ţin de jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului iar părintele Ieronim l-a pomenit întotdeauna pe Preafericitul Patriarh al Ierusalimului pentru că la slujbe se pomeneşte Patriarhul ecumen şI numai în anumite momente Patriarhul României. Prin această decizie, în momentul de faţă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, nu mai este pomenit la slujbă de către Patriarhul Ierusalimului. Noi nu vom răspunde însă cu aceeaşi monedă. Patriarhul Teofil al III-lea va fi pomenit” , a mai spus Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, subliniind că pelerinii nu au de suferit în situaţia de faţă.