Autorităţile se confruntă deja cu primul caz de radicalizare a unui tânăr român care a ales Islamul ca religie. Boicea Luigi Constantin, un adolescent de 17 ani, din Craiova, s-a botezat în religia islamică acum doi ani, schimbându-şi numele în Omar al-Faruq, deşi părinţii lui nu au fost de acord. Tânărul a fost convertit la Islam, apoi radicalizat, de un prieten sirian de pe reţeaua de socializare Facebook. Procurorii DIICOT l-au ridicat ieri, după ce s-a constatat că tânărul făcea propagandă jihadistă.
Autorităţile nu găsesc un răspuns la problema radicalizării individuale a tinerilor, nici în România, nici în SUA sau statele europene. „În contextul mondial actual este necesar, mai mult ca oricând, să se facă o analiză complexă, care să includă mai multe aspecte: în primul rând criminologic, dar şi cultural, antropologic şi psihologic, nu doar socio¬logic. Autorităţile au ajuns doar să constate efectele radicalizării, fără a se reuşi să se înţeleagă şi cauzele. Când se va răspunde la întrebarea de ce s-a ajuns aici, se vor putea preveni aceste fenomene”, explică Dan Antonescu, specialist criminolog.
Boicea Luigi Constantin, devenit Omar al-Faruq, a învăţat şi limba arabă, fiind convins de necesitatea de a răspândi Islamul în lume. Din declaraţiile pe care le-a dat procu¬rorilor reiese că plănuia să plece din România după majorat, pentru a studia la o universitate arabă şi pentru a se căsători cu o femeie musulmană. „M-am născut şi am crescut creştin ortodox şi am devenit musulman, după ce am găsit adevărul”, scria tânărul, în ianuarie 2014, pe blogul Gazda Islamică, unde postase şi o fotografie cu el. Adolescentul a povestit că şi-a făcut un prieten, pe nume Omar Hamadi, care vorbea limba română. Acesta i-a povestit despre evenimentele care au avut loc în Siria şi l-a convins că europenii, în igno¬ranţa lor, nu înţeleg pentru ce ar trebui să lupte. „Când am aflat ce s-a întâmplat cu el, m-am dus să fac unele cercetări pe această temă. După cinci luni de cercetare, am aflat ce s-a întâmplat în Siria şi că nu repre¬zintă Islamul şi apoi am încercat să găsesc musulmanii din Craiova şi îi mulţumesc lui Allah că am găsit-o pe sora Damian Maya”, povesteşte tânărul.
Chiar dacă adolescentul a fost ridicat ieri de DIICOT, legislaţia permisivă din România l-ar putea lăsa în libertate. „Având 17 ani, el beneficiază de avantajele legislaţiei privind pedepsirea infractorului minor, chiar dacă pentru terorism există o lege de sine stătătoare”, mai spune criminologul. Conform noului Cod Penal, minorul nu poate fi ţinut în arest după prima pronunţare a instanţei pe fond, până la sentinţa definitivă, nu poate fi reţinut decât cel mult în arest la domiciliu, unde are acces la internet.
Indiferent câte crime ar comite până la vârsta de 18 ani, minorul nu poate fi condamnat la o pedeapsă mai mare de 15 ani.
Un tânăr care aparent nu are niciun motiv să lupte pentru jihadism s-a pregătit timp de doi ani pentru a deveni membru ISIS.
Preşedintele recomandă educaţia
În contextul identificării primului caz de adolescent român devenit jihadist, preşedintele României, Klaus Iohannis, nu a reuşit să spună decât că tinerii români au nevoie de educaţie. În realitate, Educaţia are probleme foarte mari, finanţare redusă, lipsa profesorilor, salarii mici şi multe alte neajunsuri. Pe de altă parte, nimeni nu a făcut până acum un studiu complex al fenomenului. „Există posibilitatea ca acesta să fie primul caz cunoscut de radicali¬zare. Puţini sunt cei care recunosc sau despre care se ştie că s-au înrolat în Legiunea Străină, tot din dorinţa spectaculosului, a unei schimbări totale a vieţii lor sau pentru a avea parte de o luptă reală. Lipsa de repere, constatarea multor nedreptăţi sociale şi alte aspecte duc la radicalizare”, spune criminologul Dan Antonescu.