Profesorii scot politicienii din şcoli

Şcoala începe astăzi cu profesori în stradă şi la catedră, cu festivităţi de deschidere la care politicienii au fost invitaţi să nu participe, dar şi cu un nou proiect de lege al Educaţiei, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament chiar mâine.

Din acest an şcolar, elevii din clasa a VIII-a nu vor mai susţine teze cu subiect unic ca în 2008, ci o evaluare după standarde internaţionale, iar cei de clasa a XII-a vor fi primii care vor da un nou tip de Bacalaureat, cu mai puţine probe. Astfel, Ministerul Educaţiei a schimbat, pentru anul şcolar 2009-2010, sistemul de evaluare la clasa a VIII-a. Evaluarea naţională la finalul gimnaziului va avea loc în perioada 4-12 mai 2010, prima probă fiind la Limba şi literatura română, urmată de Limba şi literatura maternă, la 6 mai, şi de Matematică, la 12 mai. Subiectele pentru această testare naţională se elaborează în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar şi vor fi realizate după modelul evaluărilor internaţionale, cu un nivel mediu de dificultate, care să permită rezolvarea subiectelor în 120 de minute.

Înscrierea în liceele de stat se va face fără examen, pe baza mediei de admitere, care pentru absolvenţii promoţiei 2010 va fi o medie ponderată. Astfel, media generală obţinută la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a va avea o pondere de 25%, media generală la evaluarea naţională din clasa a VIII-a - tot 25%, iar media generală de absolvire a claselor V-VIII va reprezenta 50%.

BAC LA 3 MATERII
O altă noutate a anului şcolar 2009-2010 vizează examenul de Bacalaureat, care va avea mai puţine probe. Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, cu câteva zile înaintea începerii cursurilor, ca examenul propriu-zis de Bacalaureat să aibă numai trei probe scrise. Astfel, toţi candidaţii clasei a XII-a vor susţine obligatoriu proba la Limba română. A doua probă va fi cea la Matematică, pentru elevii de la filiera tehnologică, real şi o parte din vocaţional şi Istorie, pentru uman şi cealaltă parte din vocaţional.

Pentru cea de-a treia probă scrisă, elevii pot opta, în funcţie de filieră, profilul şi specializarea urmată, pentru una dintre următoarele grupe de discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică; geografie, filozofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie. La acestea se adaugă, pentru cei care au urmat liceul într-o limbă a minorităţilor naţionale, şi proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

Examenul de Bacalaureat va cuprinde şi mai multe evaluări orale, care vor fi susţinute în timpul clasei a XII-a. Astfel, vor fi testate competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română, într-o limbă de circulaţie internaţională şi a competenţelor de IT. Liceenii vor obţine trei certificate de competenţă - în limba română, într-o limbă străină şi în abilităţi digitale, utilizarea calculatorului.

ASUMAREA RĂSPUNDERII
Dacă toate aceste reglementări vor intra deja în vigoare în acest an şcolar, altele vor fi introduse prin noua lege a învăţământului, pentru care Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea în Parlament la 15 septembrie. De altfel, Birourile Permanente reunite ale Camerelor Parlamentului au aprobat data de 15 septembrie pentru ca prim-ministrul Emil Boc să vină în Parlament pentru asumarea răspunderii pentru proiectele de lege privind Educaţia, salarizarea unitară şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice.

În acelaşi timp, reprezentanţii Federaţiei Educaţiei Naţionale au propus membrilor săi să nu se prezinte la locul de muncă în prima zi a anului şcolar, aşa cum vor face şi parlamentarii, care şi-au luat liber astăzi. Şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, respectiv Federaţia "Spiru Haret", au cerut membrilor de sindicat să nu participe la manifestările de deschidere a anului şcolar, la care vor fi prezenţi politicieni. Liderii celor două federaţii, Aurel Cornea şi Gheorghe Isvoranu, au sugerat tuturor reprezentanţilor clasei politice să nu se prezinte în faţa oamenilor şcolii cu prilejul deschiderii anului şcolar, "pentru a le vinde din nou iluzii prin luările de cuvânt".

Un singur euro de elev pentru manuale
Elevii vor fi nevoiţi, de la începutul acestui an şcolar, să folosească vechile cărţi şcolare sau să şi le împartă cu colegii de bancă, din cauza crizei manualelor. Fondurile alocate de Ministerul Educaţiei pentru achiziţia de carte şcolară au scăzut de trei ori, de la 7 milioane de euro în 2008 la 2,3 milioane de euro în 2009, iar, pe de altă parte, reprezentanţii editurilor au precizat că actuala criză economică mondială a scăzut deja vânzările de carte din ţara noastră cu peste 30% faţă de anul trecut. 

Licitaţia tradiţională, organizată de minister pentru cumpărarea unor noi titluri de manuale pentru anul şcolar care începe astăzi, a fost anulată, astfel încât editurile furnizoare de carte şcolară au fost în situaţia de a retipări titlurile din portofoliu. În acelaşi timp, editurile nu au putut majora costurile manualelor, din cauză că preţul a fost îngheţat la nivelul celui de anul trecut printr-un ordin al ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Din aceste motive, cu câteva zile înainte de 14 septembrie, manualele şcolare lipseau din librării. "Există 2,5 milioane de elevi în clasele I-X care au nevoie de manuale, deci, în medie, a fost alocat un euro pe cap de elev pentru carte şcolară. Dar 3-4 milioane de lei vechi au fost alocate pentru copiii de clasa I, care trebuie să aibă manuale noi, deci suma este mult mai mică", a spus Dan Iacob, directorul general al Editurii Art. "Mă costă 4 lei să retipăresc un volum şi îl vând Ministerului Educaţiei cu 2 lei. Nu am retipărit nici un manual. Am distribuit ce mai aveam din stocurile vechi. Am onorat cam 20% din comenzile făcute. Sunt materii la care nu am avut nici un exemplar", a completat Dan Iacob. În schimb, editurile Corint, All, Sigma şi Niculescu au decis să retipărească manuale, deşi spun că au avut pierderi.