Protestul care a zguduit România.

In decembrie anul trecut, un barbat roman a tinut prima pagina a ziarelor de peste tot, dupa ce a sarit de la balconul de sapte metri inaltime al Parlamentului de la Bucuresti. Protestul lui Adrian Sobaru fata de masurile de austeritate a facut din el un erou pentru unii si a starnit o dezbatere asupra viitorului cetatenilor Romaniei. Dar ce inseamna cu adevarat gestul sau, se intreaba cotidianul german Der Spiegel care fae o radiografie a situatiei economice grele din Romania.

S-a trezit de dimineata, fara a-i spune sotiei ce avea de gand sa faca. A luat un tricou alb si, cu un marker de culoare inchisa, a scris pe el:'Ne-ati ciuruit/ Ne-ati ucis si ne-ati vandut viitorul copiiilor nostri/Libertate!'. A imbracat tricoul si a plecat spre munca. In aceasta zi deosebita, slujba de tehnician la postul de televiziune de stat l-a adus la Parlament, asa cum se intampla adesea. El a asteptat la unul dintre balcoane, in sala de sedinte si atunci cand prim-ministrul si-a inceput discursul, Adrian Sobaru, in varsta de 42 de ani, a urcat pe balustrada balconului, si-a rupt camasa, s-a uitat in jos, spre guvernanti, si a sarit, relateaza intr-un reportaj cotidianul german, preluat de EurActiv.

Programul de austeritate din Romania, “cel mai dur din Europa', a fost implementat intr-o tara care nu se afla adesea in centrul atentiei, o tara care este parte a Europei, dar nu in totalitate. Nu face parte din zona Schengen sau zona euro, desi isi propune sa devina, in scurt timp, membru al acestora. Este, de asemenea, o tara cu salarii mici, care a experimentat un boom economic in urma cu cativa anu, urmat insa de o cadere ascutita in bratele crizei financiare.

Cunoscuta pentru economia tenebra, evaziunea fiscala si munca la negru, Romania, impreuna cu Grecia si Bulgaria, se numara printre cele mai corupte tari europene, in evaluarile anuale efectuate de Transparency International. Tara este inglodata in datorii – la UE, Banca Mondiala, si, mai presus de toate, la Fondul Monetar International (FMI).

Guvernul, spune ministrul de Finante Gheorghe Ialomitianu, este responsabil pentru masurile drastice de austeritate care l-au facut pe Adrian Sobaru sa recurga la un asemenea gest si a adus protestatarii in strada, in toamna anului trecut. Ministrul de Finante a fost nevoit sa caute adapost si siguranta in biroul sau, incercand sa fuga astfel de resentimente bugetarilor furiosi. El insista sa ramana neinfricat si sustine ca economia romaneasca face progrese. Guvernele viitoare, adauga el, vor fi recunoscatoare pentru deciziile administratiei curente.

Ministrul a fost acolo si a asistat la modul in care taranul protejat de lumea exterioara al Parlamentului roman a fost invadat de realitate. “A fost un moment teribil'. Ministrul isi drege vocea, isi cauta cuvintele potrivite si spune:'Eu nu cred ca acesta este modul adecvat de a-ti demonstra nemultumirea'.

Dupa incident, nelinistea s-a instalat in randul membrilor Parlamentului.

Dupa incident, nelinistea s-a instalat in randul membrilor parlamentului. Unii au vazut de sange, altii au plans. Prim-ministrul s-a grabit sa ajunga la Sobaru. Presedintele Senatului a intrerupt sesiunea. In mod ironic, o motiune de cenzura impotriva Guvernului se afla pe ordinea de zi.

Nicolaescu, un om vanjos, circa 40 de ani, cu parul carunt, vicepresedinte al Partidului National Liberal (PNL), se opune majorarii TVA-ului si pledeaza pentru reducerea impozitelor. El ar dori ca Romania sa poata concura la impozite mici cu celelalte tari. “Noi nu am votat in acea zi. Noi, cei din opozitie, am parasit sala dupa incident. Am simtit ca actiunea acestui om a fost mai mult decat o motiune de cenzura, mai mult decat un vot', spune el.

“Am vrut sa spun ceva, de aceea am fost acolo', spune Adrian. Mesajul lui Sobaru a fost directionat catre toata lumea. Sobaru nu a fost o persoana care sa atraga, in mod normal, atentia asupra sa, sau cel putin nu pana de curand. Anul 1989, spune el, a fost un impuls, un scurt moment de incandescenta, cand dictatura lui Ceausescu a ajuns la capat. “Libertatea' a fost cuvantul de ordine, iar Adrian Sobaru era “doar un copil', dupa cum spune el acum, care a iesit in strada sa participe la revolutie. Dar, dupa cum s-a dovedit, revolutia nu a fost ceea ce si-a imaginat. In schimb, perioada din '89 a fost una plina de focuri de arma, sirene si ambulante, un timp de criza, cand nu a existat nici un plan, directie si nici o logica, un timp de haos si fragmentare, cand nimic nu parea sa functioneze.

Masurile de austeritate s-au succedat rapid. “Si la fiecare masura pe care o anuntau, aveau un zambet larg pe fata. Acele ranjete au inceput sa ma irite', isi aminteste Sobaru.