Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jocul morții, cunoscut sub denumirea „Balena Albastră”, a determinat peste 100 de copii să se sinucidă, în Rusia și țările din fostul bloc sovietic. În România naște controverse, la fel ca în Bulgaria, Republica Moldova și alte state unde se pune problema autenticității acestui joc închis deja de autoritățile de la Moscova. Dincolo de autenticitate sau “clonare”, jocul în sine arată că avem o problemă socială care poate chiar ucide copiii lăsați fără supraveghere în mediul virtual. Specialiștii spun că adevărații vinovați sunt părinții.
Jocul morții a fost oprit în Rusia, unde s-au făcut și arestări, apoi au început să apară efecte similare în țările învecinate. După o campanie de două luni, susținută de presa din Bulgaria, autoritățile din țara vecină susțin că nu a fost vorba despre adevăratul joc „Balena Albastră”, iar o astfel de campanie este nocivă. Dar „Balena Albastră” nu e doar un joc morbid, care a ucis un număr incert de adolescenți din Federația Rusă. Este un fenomen mult mai amplu, care poate lua orice altă denumire sau formă de acțiune a răufăcătorilor din mediul online. Copiii și adolescenții nesupravegheați, care-și găsesc unicul refugiu pe internet, pot deveni victime ale proxeneților, traficanților de minori și de pornografie infantilă, escrocilor, dar și ale criminalilor, care au acces la datele personale oferite în mediul online. Cu toate acestea, mulți părinți spun că nu le pot interzice copiilor să folosească tehnologia de ultimă generație și nici să acceseze rețele de socializare, din moment ce toți colegii și prietenii lor fac asta. „În mai bine de jumătate dintre cazuri, cei care au reflexul de a spune «nu putem să le interzicem» au o problemă de statut social ei înșiși. Dacă au genul acesta de comoditate, de fapt îi reprezintă pe ei social. Replica părintelui este «cum să-i interzic, dacă ceilalți copii au?». Nimeni nu spune că accesul la internet este «satana», dar accesul complet liber, fără ca părintele să impună un minimum de control, este ca și cum ai spune că n-ar trebui să avem legi care să interzică în România consumul de alcool și tutun până la optsprezece ani sau consumul de droguri, pentru că avem copii care pot să aleagă singuri”, explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
Rezistența în fața adevărului
Specialistul Gabriel Diaconu s-a confruntat cu sute de cazuri de copii deveniți depresivi sau foarte agitați, în mod inexplicabil, în ultimii ani. A identificat cauza ca fiind chiar abuzul de acces la tehnologie, în detrimentul socializării reale și a activităților în lumea fizică, dublat de o acută lipsă de comunicare între părinți și copii. „Din moment ce noi vorbim despre abuzul de astfel de instrumente, primii care au o problemă sunt părinții. Riști să fii considerat habotnic sau anacronic dacă îndrăznești să pui problema folosirii unor astfel de instrumente în mod necontrolat. Sunt aceiași părinți care au rămas cu un complex foarte mare de inferioritate, în raport cu noua tehnologie, și îi dopează efectiv pe copii cu excesul acestei tehnologii. Observă uneori problemele care apar, dar niciodată părinții nu-și asumă partea lor de vină. Dau vina pe școală, pe societate, pe autorități”, mai spune Diaconu. Efectele sunt multiple: oboseală cronică, abandon școlar, scăderea capacității de concentrare a copilului, lipsa de interes pentru sarcinile pe care le are de îndeplinit, dar și o agresivitate crescută și inexplicabilă. „Vine și un moment în care părinții încep să observe problemele și vin la psihiatru, unde cer tratament pentru copii. Nu vor să-i ducă la psiholog. Copiii care intră la vârste fragede pe antidepresive ajung să aibă probleme foarte grave ulterior”, mai spune specialistul.
Funcționează ca o sectă virtuală
Jocul morții are toate elementele unei secte virtuale: recrutarea membrilor în jurul unor „guru” - ghizi -, izolarea lor, printr-un fel de jurământ al tăcerii, astfel încât „delfinii” - ceilalți, care i-ar putea salva - să nu afle că ei sunt „balene”. Sunt incluse ritualuri și chiar simboluri cu tentă pseudomistică. „E o formă virtuală a îndoctrinării, practicată în diverse secte. Și acolo sunt ritaluri cu un guru considerat omniscient și omnipotent, deținătorul adevărului absolut. De el depinde viața sectanților, cum s-a-ntâmplat în Guiana, în Elveția sau în Texas. E o practică de spălare a creierului pe care o-ntâlnim la diverse secte. Aceasta este menirea ritualurilor, de a-l detașa pe individ de familie și de prieteni, pentru a-l insera într-un grup considerat special, unde se simte acceptat”, explică sociologul Bogdan Ficeac.
Cele mai multe victime ale jocului morții provin din zonele sărace ale țărilor din fostul bloc comunist și din familii care și-au permis să le cumpere copiilor gadgeturi sau laptopuri, dar nu sunt familii înstărite. Mai mult, părinții victimelor nu le-au acordat atenție, motivând lipsa de timp, în condițiile în care sunt nevoiți să muncească foarte mult.
Recomandările Academiei Americane de Pediatrie
Specialiștii de la Academia Americană de Pediatrie au studiat fenomenul adicției față de internet și gadgeturi și recomandă ca accesul copiilor la tehnologie să fie de maximum o oră pe zi până la vârsta de 10 ani și accesul la internet să nu se facă până la vârsta de 12 ani. “Adevărul este că experimentul de a închide calculatorul pe timpul weekend-ului distruge liniștea părintelui, nu a copilului. Problema e că nu avem o strategie de prevenție eficientă a depresiei și sinuciderii, la adolescenți, iar ei au acces nerestricționat, nesupravegheați, la conținut online care poate merge de la pornografie, până la tot e înseamnă «creepy», fie că e «bluewhale», fie că e «deep-web» și «illuminati», fie că e «red-rooms» și alte povești urbane care sunt, aproape invariabil, invenții”, explică psihiatrul Gabriel Diaconu.
Copiii se refugiază în jocuri și grupuri online dacă în societate și în familie se simt marginalizați. În grupurile virtuale se simt înțeleși și acceptați.
