Raportul de ţară şi soarta lui Morar

Laudele aduse Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raportul de ţară prezentat miercuri la Bruxelles nu par să-i fi adus şefului instituţiei, Daniel Morar, vreo garanţie pentru o eventuală reînvestire în fruntea DNA

Laudele aduse Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raportul de ţară prezentat miercuri la Bruxelles nu par să-i fi adus şefului instituţiei, Daniel Morar, vreo garanţie pentru o eventuală reînvestire în fruntea DNA. Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a dat ieri de înţeles că ar putea avea un cuvînt de spus în alegerea noului şef al Direcţiei, dar nu şi-a manifestat sprijinul pentru o reconfirmare a lui Morar. Întrebată dacă susţine menţinerea conducerii DNA, în lumina solicitării Comisiei Europene de menţinere a stabilităţii instituţionale a Direcţiei, Codruţa Kovesi a declarat tranşant: "Nu trebuie confundată o instituţie cu o persoană. Stabilitatea DNA se referă, în opinia mea, la modul de organizare a acestei instituţii. Pînă acum domnul ministru al Justiţiei s-a consultat cu procurorul general cu privire la alte numiri în funcţii de conducere. Cred că şi în cazul DNA va exista o asemenea discuţie. Aş dori însă ca domnul Predoiu să nu afle punctul meu de vedere de la televizor".

 
VAG. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a ales să dea însă un răspuns sec citînd manualele de management: "În orice manual de management scrie la stabilitate instituţională că aceasta înseamnă o stabilitate a cadrului legislativ, a personalului în general, a politicii faţă de instituţia respectivă şi, nu în ultimul rînd, înseamnă şi o stabilitate a leadership-ului". Ministrul a confirmat însă că va ţine cont în această problemă de recomandările de stabilitate făcute de Comisia Europeană.

CU UŞILE ÎNCHISE. Ambele declaraţii au venit după două ore de discuţii purtate în plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe tema raportului de ţară. Dezbateri desfăşurate cu uşile închise, pentru că preşedintele ţării, Traian Băsescu, a cerut eliminarea presei din sală. Preşedintele CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu, a fost cel care a anunţat măsurile hotărîte pentru a înlătura cît mai repede monitorizarea europeană asupra sistemului judiciar. Printre acestea se regăseşte şi o încercare de a înlătura criticile referitoare la inconsecvenţa şi blîndeţea sentinţelor date în cazurile de crimă organizată şi de corupţie: realizarea unui studiu independent care să identifice modurile de individualizare a pedepelor aplicate de instanţe în asemenea dosare. Recrutarea atentă a magistraţilor, pregătirea lor profesională şi ocuparea posturilor vacante s-au găsit din nou printre priorităţile CSM.