De patru ani se tot naşte, în chinuri şi pe banii noştri, autostrada Deva – Orăştie. Deşi încă nu se lucrează pe acest tronson, CNADNR semnează facturi generoase pe lucrări invizibile. Compania plăteşte de mai bine de un an o casă internaţională de avocatură cu 1,2 milioane de euro! Bănii sunt mulţi, dar şi serviciile casei de avocatură trebuie să fie pe măsură. În joc sunt alte 4 milioane de euro, bani pe care unul dintre consultanţii de pe Deva – Orăştie îi reclamă de la Companie.
Totul a început în 2006, când firma olandeză DHV Consultants/ADO a semnat un contract cu Compania pentru revizuirea proiectului tehnic ai celor 32 de kilometri de autostradă. CNADNR a semnat atunci contractul în valoare de 5 milioane de euro. În acest moment însă, în cadrul procesului aflat în desfăşurare, Compania cere firmei DHV o sumă generoasă, între 14 şi 16 milioane. CNADNR susţine că acestea sunt costurile suplimentare survenite în urma întârzierilor lucrărilor. Factura cu multe zerouri a făcut ca DHV să dea CNADNR în judecată şi să ceară la rându-i suma de 4 milioane de euro, cu titlul de despăgubiri. Firma olandeză se apără spunând că nu a primit studiul de fezabilitate iniţial şi că acest fapt a împiedicat derularea contractului de revizuire.
CNADNR a avut nevoie şi de „asistenţă tehnică pentru suport instituţiona”. Contractul, în valoare de 500.000 de euro a fost semnat cu Louis Berger. Firma trebuia să verifice calitatea documentaţiei întocmite de DHV/ AVO şi să aprobe varianta finală a proiectului. După toate documentele şi revizuirile posibile, cert este că autostrada dintre Deva şi Orăştie se recomandă de la sine: o altă lucrare relicitată la nesfârşit, pentru care se plătesc bani deşi nu se lucrează. Mai mult, Compania are nevoie şi de o casă internaţională de avocatură care să salveze CNADNR de pretenţiile firmei olandeze şi plata a 4 milioane de euro.
Iniţial, cei 32 de kilometri trebuiau finalizaţi în 2010, atât cât permiteau fondurile ISPA. Aşa cum ne stă în fire, am reuşit să prelungim termenul de finalizare, prin metoda clasic românească de „plecăciuni adânci” la Uniunea Europeană. Banii ne aşteaptă, oficialii ISPA au înţeles. Din păcate, românii plătesc, din banii lor, greşelile autorităţilor. Încă din 2000 CNADNR visa ca, prin fonduri Phare, să demareze lucrări pentru centurile ocolitoare ale mai multor oraşe importante din ţară, printre care: Piteşti, Sibiu, Deva Orăştie, Sebeş. În zece ani, Compania a reuşit cu chiu cu vai să termine două: Piteştiul şi Sibiul. Celelalte două oraşe, Deva şi Orăştie, sufocate de traficul unui dintre cele mai circulate drumuri din România, DN 7 au avut şi ele câte un proiect care a fost predat Companiei în 2001.
Deşi avea toate aceste proiecte finalizate, abia în 2004 CNADNR a reuşit să semneze fişele de aplicaţie pentru varianta ocolitoare Deva-Orăştie la standard de autostradă. În 2005, consultantul trimis de Comisia Europeană arăta că proiectul tehnic conţinea deficienţe majore şi trebuia revizuit. În 2006 era atribuit contractul de revizuire a proiectului tehnic în valoare de proape 5.000.000 de euro, firmei olandeze DHV Consultants/ADO, bani din care Compania a plătit în avans 1 milion de euro. În 2007, cu aprobarea CNADNR au fost subcontractate o parte dintre serviciile de topografie şi forajele tehnice. Ambele proiecte au fost plătite cu suma de 200.000 de euro.
Potrivit raportului intrat în posesia Jurnalului Naţional, atât consultantul, cât şi CNADNR „s-au faultat” luni de zile în procesul de realizare al proiectului. Firma olandeză susţine că nu a primit documentele necesare, iar CNADNR se plânge de întârzierea lucrărilor. Numai proiectul în sine a avut până la 16 luni întârziere! Mai bine de un an a durat astfel pregătirea şi plimbarea hârtiilor între beneficiar şi proiectant.