Româncele da, infractorii ba

ŞI BUNE, ŞI RELE  ●  Italienii de rînd, mai blînzi decît presa
Înainte de reuniunea anuală a diplomaţiei române, care va avea loc la 2 şi 3 septembrie, la Bucureşti, Tiberiu Dinu, consulul general al României la Milano, explică starea actuală din Italia, zonă care ţine în "focuri" MAE.

ŞI BUNE, ŞI RELE  ●  Italienii de rînd, mai blînzi decît presa
Înainte de reuniunea anuală a diplomaţiei române, care va avea loc la 2 şi 3 septembrie, la Bucureşti, Tiberiu Dinu, consulul general al României la Milano, explică starea actuală din Italia, zonă care ţine în "focuri" MAE.

       Jurnalul Naţional: Cînd spunem Italia, deja spunem amprentări...

Tiberiu Dinu: Amprentaţi sînt cei care comit infracţiuni, ca şi în România. Să nu vă imaginaţi că un român care doar trece pe stradă e luat şi amprentat. Amprentările sînt pentru cei care prezintă suspiciuni, care sînt anchetaţi. Au fost amprentaţi şi cei din taberele de romi, într-adevăr, dar numai atunci cînd au cerut să li se elibereze permis de şedere în Italia. În acest caz, amprentarea este o procedură care îi vizează pe toţi străinii, nu numai pe cei de naţionalitate română. E normal ca înainte să dea un permis de şedere, autorităţile italiene să poată afla dacă nu cumva acea persoană a făcut probleme în trecut.

       Care au fost concluziile recensămîntului din taberele de romi din Milano?

Eu i-am propus prefectului sa facem un recensămînt, deoarece nu toţi romii de aici sînt de naţionalitate română. Mulţi au profitat de avantajele pe care le presupune să fii cetăţean comunitar şi s-au dat drept români, deşi ei erau din fosta Iugoslavie, din Ucraina sau din Republica Moldova. Recensămîntul a arătat că doar aproximativ un sfert (27 %) dintre romii din taberele de aici sînt români. În ochii autorităţilor, înainte de recensămînt, numărul romilor proveniţi din România se apropia de sută la sută.

       La Milano aveţi una dintre cele mai mari tabere de romi autorizate din Peninsulă. Care e istoria ei?

Au găsit un cîmp aproape de un depozit de containere, lîngă Maggiore, cel mai mare cimitir din oraş. Romii din România s-au aciuat acolo împreună cu romi din alte ţări, veniţi în... schimb de experienţă şi şi-au facut diverse barăci. În urmă cu trei ani, erau acolo cam 10.000 de persoane. Acum sînt mult mai puţini. Românii sînt 185 de familii, pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Au duşuri, apă caldă, containere de locuit. O mare parte dintre ei lucrează şi au copii la şcoală. Toţi au permis de şedere în Italia.

       Ce vă nemulţumeşte, ca locuitor al oraşului Milano, în legătură cu tabăra?

Problema gravă e mizeria. Românii nu reuşesc să o stăpînească, sînt mult mai indisciplinaţi. Diferenţa este mare între partea în care locuiesc romii bosniaci şi cea în care stau cei din România. Această tabără nu e o zonă de care milanezii se tem. Nu vorbim de un loc de care să te temi, ca cel în care era cel din care provenea Mailat, la Roma. Nu exista asa ceva în nordul Italiei.

       Autorităţile şi presa din Milano au fost mult mai blînde cu românii de aici... E adevărat, nici nu aţi avut cazuri gen Mailat...

Am avut şi noi o dublă crimă, la Verona. Acuzat este un tînăr român. Însă a fost o bună chimie între noi, autorităţi şi presă şi nu s-a ajuns la exagerări. Oricum, avînd în vedere numărul românilor din Italia, eu consider că numărul de infracţiuni comise de ei nu e atît de spectaculos pe cît vrea să arate presa. Apoi, nu au fost campanii urîte împotriva românilor, pentru că, lucru foarte important, nordul e mai dezvoltat, iar majoritatea românilor din Milano muncesc, au meserii recunoscute, apreciate.

Cerere de "badante" şi asistente

       Mai sînt tentaţi italienii să angajeze români?

O să vă dau exemplul "badantelor" (cele care îngrijesc un bătrîn, un bolnav). Numărul "badantelor" solicitate pentru nordul Italiei este de 180.000. Italienii ştiu că româncele sînt harnice, puternice şi serioase, nu se lasă influenţaţi de presă. În spitale există un deficit de 20.000 de asistente. Şi acolo sînt preferate româncele, pentru că sînt cel mai bine pregătite.

       Ce aşteptaţi de la campania de promovare a românilor care se va organiza în Italia la sfîrşitul lui septembrie?

Vom avea spectacole, expoziţii de artă, prezentări de produse tradiţionale. Campaniile de pînă acum au fost destul de mici şi de simple. Acum aştept un rezultat bun şi sper că se va vedea realitatea românească, se vor vedea adevăraţii români.