România, afectată de încălzirea globală

În fiecare zi auzim despre încălzirea globală, despre topirea gheţarilor, despre situaţia dezastruoasă a ecosistemelor marine sau despre creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Cum va fi afectată România de aceste schimbări ale climei?

În fiecare zi auzim despre încălzirea globală, despre topirea gheţarilor, despre situaţia dezastruoasă a ecosistemelor marine sau despre creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Cum va fi afectată România de aceste schimbări ale climei?

Agenţia Europeană de Mediu a realizat o simulare care demonstrează cum va fi afectat teritoriul ţării noastre dacă schimbările climatice vor continua. Veştile nu sînt bune: dacă efectele încălzirii globale nu vor fi încetinite, România se va confrunta cu deşertificări, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme şi dispariţia unor specii de animale şi plante.

MĂSURĂTORI. Între 1860 şi 2000, perioadă marcată de dezvoltarea industriilor bazate pe combustibili fosili, temperatura medie globală a crescut cu 0,6şC. Pare puţin, dar această creştere devine importantă dacă ţinem cont că diferenţa dintre temperatura medie globală din timpul ultimei ere glaciare (încheiată acum aproximativ 10.000 de ani) şi perioada actuală a fost de maximum 5şC. În aceeaşi perioadă, nivelul mediu al oceanului plenetar a crescut cu un milimetru în fiecare an. Scenariile climatice realizate pe baza unor modele matematice complexe nu sînt deloc optimiste. Conform acestora, în următoarele decenii, temperatura medie globală va creşte cu 1,4ş-5,8şC, mai ales în America de Nord şi nord-estul Asiei. Cantităţile de precipitaţii extreme, care vor aduce după ele inundaţii catastrofale, vor creşte cu procente imense, cuprinse între 5 şi 20 la sută. În alte zone ale globului, deşertificarea se va accentua, aducînd cu sine o sărăcie cruntă în zone deja defavorizate economic. Adevărata criză mondială se va declanşa însă abia cînd se va ajunge la topirea calotelor polare. Dispariţia gheţurilor arctice şi antarctice va aduce după sine creşterea dramatică a nivelului oceanului planetar. Iar asta va însemna că harta lumii nu va mai fi niciodată aşa cum o ştim acum. Foarte multe din teritoriile care acum aparţin unor ţări superdezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu civilizaţia lor, pe fundul mărilor. În ţara noastră, înregistrările efectuate de specialiştii Agenţiei Naţionale de Meteorologie la 14 staţii meteorologice între 1901 şi 2000 evidenţiază o încălzire a climei cu o medie de 0,3şC. Creşterea cea mai mare – de 0,8şC – a fost înregistrată în jumătatea estică a ţării, la staţiile meteo Bucureşti-Filaret, Constanţa şi Roman. În schimb, în zona intracarpatică, încălzirea a fost nesemnificativă. Excepţie face zona Baia Mare, zonă industrializată în care temperatura medie a crescut cu 0,7şC.

SUB APE. Cercetătorii Agenţiei Europene pentru Mediu au descoperit că, în cazul în care procesul de încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte cu 3 până la 5 metri faţă de nivelul actual. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmînd să fie afectat. Malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări urbane din zonă, precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, şi Vîlcovo, Chilia Nouă, Izmail şi Reni ar urma să fie parţial inundate. Simularea arată că sub ape ar putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula Mare a Brăilei. De asemenea, şi zona litorală a Mării Negre între Sulina şi Vama Veche este în pericol. Vestea liniştitoare, de care mulţi îşi agaţă speranţele, este aceea că prognozele arată o creştere cu maximum trei metri a oceanului planetar în acest secol, influenţele cele mai nefaste urmînd a fi resimţite abia după anul 2100. Dacă nivelul oceanului planetar va creşte cu cinci metri, mai bine de 245 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să se mute, mai bine de 750.000 de kilometri pătraţi urmînd să ajungă sub ape.

DEŞERTIFICĂRI. În afară de anomalii meteorologice, România se va confrunta şi cu deşertificări. Cele mai afectate zone unde această problemă deja a apărut sînt partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului. Din cauza tăierilor masive a pădurilor, în judeţul Dolj a început un proces de deşertificare a solului. Deşi deocamdată nu se ştie cu exactitate cît din suprafaţă este afectat de acest fenomen, pentru că nu există nici o statistică în acest sens, se estimează că 4%-5% din solul judeţului este în prezent deşert, iar fenomenul continuă. Cele mai mari probleme au apărut în zona comunelor Sadova, Dăbuleni, Mîrşani şi Desa, unde condiţiile pedoclimatice din judeţul Dolj şi fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de către vînt) îngreunează lupta oamenilor cu deşertificarea solului. Este vorba în primul rînd de arealul cuprins între Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă cel puţin părţii sudice a Doljului caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adîncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). Studiile au arătat că, în Cîmpia Olteniei, frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprins între 36% şi 39%.