În fiecare zi auzim despre încălzirea globală, despre topirea gheţarilor, despre situaţia dezastruoasă a ecosistemelor marine sau despre creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Cum va fi afectată România de aceste schimbări ale climei?
În fiecare zi auzim despre încălzirea globală, despre topirea gheţarilor, despre situaţia dezastruoasă a ecosistemelor marine sau despre creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Cum va fi afectată România de aceste schimbări ale climei?
Agenţia Europeană de Mediu a realizat o simulare care
demonstrează cum va fi afectat teritoriul ţării noastre dacă schimbările
climatice vor continua. Veştile nu sînt bune: dacă efectele încălzirii globale
nu vor fi încetinite, România se va confrunta cu deşertificări, teritorii sub
ape, fenomene meteo extreme şi dispariţia unor specii de animale şi plante.
MĂSURĂTORI. Între
1860 şi 2000, perioadă marcată de dezvoltarea industriilor bazate pe
combustibili fosili, temperatura medie globală a crescut cu 0,6şC. Pare puţin,
dar această creştere devine importantă dacă ţinem cont că diferenţa dintre
temperatura medie globală din timpul ultimei ere glaciare (încheiată acum
aproximativ 10.000 de ani) şi perioada actuală a fost de maximum 5şC. În aceeaşi
perioadă, nivelul mediu al oceanului plenetar a crescut cu un milimetru în
fiecare an. Scenariile climatice realizate pe baza unor modele matematice
complexe nu sînt deloc optimiste. Conform acestora, în următoarele decenii,
temperatura medie globală va creşte cu 1,4ş-5,8şC, mai ales în America de Nord şi
nord-estul Asiei. Cantităţile de precipitaţii extreme, care vor aduce după ele
inundaţii catastrofale, vor creşte cu procente imense, cuprinse între 5 şi 20
la sută. În alte zone ale globului, deşertificarea se va accentua, aducînd cu
sine o sărăcie cruntă în zone deja defavorizate economic. Adevărata criză
mondială se va declanşa însă abia cînd se va ajunge la topirea calotelor
polare. Dispariţia gheţurilor arctice şi antarctice va aduce după sine creşterea
dramatică a nivelului oceanului planetar. Iar asta va însemna că harta lumii nu
va mai fi niciodată aşa cum o ştim acum. Foarte multe din teritoriile care acum
aparţin unor ţări superdezvoltate vor ajunge pentru totdeauna, cu tot cu
civilizaţia lor, pe fundul mărilor. În ţara noastră, înregistrările efectuate
de specialiştii Agenţiei Naţionale de Meteorologie la 14 staţii meteorologice între
1901 şi 2000 evidenţiază o încălzire a climei cu o medie de 0,3şC. Creşterea
cea mai mare – de 0,8şC – a fost înregistrată în jumătatea estică a ţării, la
staţiile meteo Bucureşti-Filaret, Constanţa şi Roman. În schimb, în zona
intracarpatică, încălzirea a fost nesemnificativă. Excepţie face zona Baia
Mare, zonă industrializată în care temperatura medie a crescut cu 0,7şC.
SUB APE. Cercetătorii
Agenţiei Europene pentru Mediu au descoperit că, în cazul în care procesul de încălzire
globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte cu 3 până la 5
metri faţă de nivelul actual. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi
inundată total, întregul curs al Dunării inferioare urmînd să fie afectat.
Malurile vor avea de suferit, în special cele îndiguite, iar mari aglomerări
urbane din zonă, precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, şi Vîlcovo, Chilia Nouă,
Izmail şi Reni ar urma să fie parţial inundate. Simularea arată că sub ape ar
putea ajunge şi zona de sud din lunca Prutului şi Siretului, precum şi Insula
Mare a Brăilei. De asemenea, şi zona litorală a Mării Negre între Sulina şi
Vama Veche este în pericol. Vestea liniştitoare, de care mulţi îşi agaţă speranţele,
este aceea că prognozele arată o creştere cu maximum trei metri a oceanului
planetar în acest secol, influenţele cele mai nefaste urmînd a fi resimţite
abia după anul 2100. Dacă nivelul oceanului planetar va creşte cu cinci metri,
mai bine de 245 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să se mute, mai bine de
750.000 de kilometri pătraţi urmînd să ajungă sub ape.
DEŞERTIFICĂRI. În
afară de anomalii meteorologice, România se va confrunta şi cu deşertificări.
Cele mai afectate zone unde această problemă deja a apărut sînt partea de vest
a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului. Din cauza tăierilor masive a pădurilor,
în judeţul Dolj a început un proces de deşertificare a solului. Deşi deocamdată
nu se ştie cu exactitate cît din suprafaţă este afectat de acest fenomen,
pentru că nu există nici o statistică în acest sens, se estimează că 4%-5% din
solul judeţului este în prezent deşert, iar fenomenul continuă. Cele mai mari
probleme au apărut în zona comunelor Sadova, Dăbuleni, Mîrşani şi Desa, unde
condiţiile pedoclimatice din judeţul Dolj şi fenomenul de deflaţie eoliană
(spulberarea nisipului de către vînt) îngreunează lupta oamenilor cu deşertificarea
solului. Este vorba în primul rînd de arealul cuprins între Calafat – Poiana Mare
– Sadova – Bechet – Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafaţă de
104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă
cel puţin părţii sudice a Doljului caracterul de zonă semiaridă, cu accente de
aridizare (adîncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia
covorului vegetal). Studiile au arătat că, în Cîmpia Olteniei, frecvenţa anilor
cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprins între 36%
şi 39%.